Marea Unire a Naţiunii Române
Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din data de 1 d  ecembrie 1918 – apoteoză  a luptei pentru desăvârşirea unităţii statale româneşti – a rămas mereu vie în amintirea şi conştiinţa poporului nostru.

Având un larg caracter prebiscitar ea a relevat, odată în plus, capacitatea românilor de a-şi decide singuri viitorul.Chemarea lansată de Marele Sfat al Naţiunii Române la 7/20 noiembrie 1918 a avut un profund răsunet în toate părţile Banatului, până în cele mai depărtate colţuri. Drept urmare, la fel ca în atâtea alte momente decisive pentru noi, Biserica Ortodoxă Română a fost prezentă la întâlnirea cu Istoria.Marea Unire a Naţiunii Române

Conform normelor prevăzute de Marele Sfat al Naţiunii Române şi, de asemenea, în urma alegerilor derulate în circumscripţiile electorale, numărul reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române din întregul Banat la marele forum prebiscitar s-a ridicat la cifra de 70. Dacă avem în vedere Banatul, în accepţiunea geografică a termenului, această provincie preponderent românească a trimis la Alba Iulia o importantă delegaţie, formată din 321 de persoane, din care 182 preveneau din judeţul Timiş, 88 din Caraş – Severin şi 51 din Banatul iugoslav. Raportat la această realitate, evident că cei 70 de preoţi ortodocşi din Banat constituiau o delegaţie remarcabilă. Între aceştia pomenim pe episcopul Miron Cristea, pe protopopii Andrei Ghidiu, Gheorghe Popovici, Mihai Gaşpar, Lazăr Iacob, Victor Poruţiu, Ioan Oprea, Virgil Musta, Ştefan Cioroianu, Gherasim Şerb, Traian Oprea, Trifon Miclea ş.a.

Între cei care s-au deplasat la Alba Iulia pentru a vota Marea Unire a românilor s-au aflat şi preoţii din Banatul iugoslav. Este elocvent aspectul că dintre cei 51 de delegaţi ai regiunii pomenite, 12 erau preoţi, 4 dintre ei fiind protopopi ori viitori protopopi.

 

Vasile Mircea ZABERCA

Articolul integral îl puteți citi integral în săptămânalul „Libertatea”, nr.4 din 27 ianuarie 2018