MASĂ ROTUNDĂ LA C.P.E. ,,LIBERTATEA”

La Casa de Presă şi Editură ,,Libertatea” din Panciova a avut loc o masă rotundă de la care participanţii (reprezentanţii ai presei) au plecat întrebându-se dacă mass-media, în ansamblul ei, a ajuns la fundul prăpastiei, iar branşa pluteşte în vid.
În cadrul discuţiilor care au avut loc pe data de 14 mai au fost abordate standardele etice, profesionalismul, încrederea cetăţenilor în jurnalişti, mass-media minoritară…

Nicu Ciobanu, directorul Casei de Presă şi Editură ,,Libertatea” şi membru al C.N.M.N.R.S., responsabil cu domeniul informării, şi-a expus punctul de vedere referitor la situaţia în cauză. El a mai spus că ,,Libertatea”, ca ziar minoritar, respectă cu stricteţe standardele etice ale ziaristicii şi că din acest motiv săptămânalul nostru va adera la Consiliul Presei. În felul acesta, ,,Libertatea” vrea să devină și în mod formal parte a familiei mijloacelor de informare, care se ghidează în activitatea lor după profesionalism şi etică.
La masa rotundă au mai vorbit Tamara Skrozza şi Petar Jeremić, membri ai Consiliulul Presei. În discuţii s-au inclus şi jurnalişti din presa minoritară şi locală cu sediul la Panciova.
– Toate ţările civilizate au coduri de etică bine definite. Ziarele influente din lume îşi definesc propriile coduri deontologice. La noi în ţară, codul deontologic se bazează pe cele europene, dar sunt adaptate standardelor naţionale. Rrecunosc că nu este temeinic. Funcţia codului deonologic este ca ziariştii, adoptând normele de etică, să depăşească anumite situaţii şi nedumeriri – a sublinat Tamara Skrozza.
Consiliul Presei şi Comisa de plângeri, ca şi organ al acestei organizaţii, se confruntă cu probleme în activitatea lor, întrucât spaţiul de acţionare este redus din cauza lipsei de ingerinţe, este de părere Tamara Skrozza. Ea a mai spus că normele de comportament nu sunt clar definite şi că unii profită de această stare în mass-media pentru manipulare, a adăugat Skrozza. Din această cauză, se înmulţesc cazurile încălcării de lege şi plângerile. Tribunelor publice sunt o formă de educaţie a ziariştilor cu privire la responsabiltiatea profesională, a punctat Skrozza. Ea consideră că este necesar ca ziariştii şi publicul larg să accepte atribuţiile Consiliului Presei. După cum a spus Skrozza, Consiliul Presei este adesea criticat şi acuzat de faptul că lipsesc rezultate concrete, dar în anumite situaţii nu poate interveni. Tamara Skrozza aminteşte ca exemplu situaţia în care Comisia de plângeri decide asupra încălcării Codului Etic. Presa este obligată să publice decizia numai dacă a acceptat atribuţiile Consiliului Presei.
Skrozza a descris degradarea continuă a jurnalismului în Serbia. Ea a spus că la noi în ţară sunt din ce în ce mai multe situaţii în care Codul Etic este încălcat şi că din 2014 până astăzi a numărul acestor cazuri a crescut dramatic: de la o mie la 5 mii de anunţuri. Neîndoielnic, cifrele ilustrează starea actuală în jurnalismului din Serbia.
În schimb, acceeptarea atribuţiilor şi autorităţii Consiliului de Presă îi obligă pe ziarişti să respecte anumite standarde:
– Acest lucru nu aduce creştere de profit, dar câştigaţi încrederea cetăţenilor şi renume în ochii presei naţionale şi internaţionale – a afirmat Petar Jeremić, membru al Comisiei de plângeri din cadrul Consiliului Presei. El a explicat care sunt principiile de activitate ale organizaţiei din care face parte.

Valentin MIC
Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ”Libertatea”, nr. 22 din 2 iunie 2018