ȚințariuVolumul doi de creaţii scrise de  Alexandru Ţinţariu, ,,Sfârşitul duşmăniei”, apărut la editura Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, cuprinde principalele opere ale scriitorului, din domeniul dramaturgiei şi publicisticii, precum şi lucrările sale în proză apărute  postum în revistele literare interbelice, prin care Mircea Măran, aşa cum a şi menţionat în cuvântul înainte al acestui volum,  şi-a împlinit dorinţa de a scoate la lumina zilei valorile uitate culturale din Banatul sârbesc, reeditând operele unor autori care au trăit şi au activat în localităţile Banatului sârbesc cu mult înainte de anul 1945. În volumul doi este prezentată viaţa ţăranilor petroviceni, reflectată prin unele reflecţii asupra mentalităţii lor şi obiceiurilor, dar mai ales a deprinderilor rele a consătenilor autorului, pe care le-a observat  cu minuţiozitate şi pe care le-a descris cu deosebită atenţie. Prin aceste articole publicate în volumul ,,Sfârşitul duşmăniei”, vom face cunoștință  cu unele amănunte istorice de o deosebită importanţă pentru cunoaşterea identităţii, a modului de viaţă şi de comportare a conaţionalilor autorului în primele decenii ale secolului XX.

Autorul, Alexandru Ţânţariu,  a avut un unic scop, care l-a determinat să scrie aceste opere: combaterea sistematică a tuturor deprinderilor negative prezente în mentalitatea, comportamentul şi felul de a gândi a ţăranilor la începutul secolului XX. Doar atunci, satul Petrovasâla se poate emancipa şi doar atunci va putea merge în pas cu modernitatea, care, în acea vreme, a făcut ca civilizaţia umană să intre cu paşi grăbiţi într-o nouă fază a dezvoltării sale, „iar modul tradiţional de viaţă nu mai putea urmări noile necesităţi şi revendicări pe care le subînţelegea epoca marilor realizări în domeniul ştiinţei şi tehnicii.” (Măran 2016: 3). Valoarea operei lui Alexandru Ţânţariu este deosebit de mare, mai ales că, pe lângă valoarea literară a scrierilor sale, apare şi una educativă, care în acea perioadă a constat în pregătirea drumului pentru înţelegerea din partea populaţiei că începe o nouă epocă şi că mentalitatea încrustată între hotarele satului este prea strâmtă şi că izvoarele educative se pot găsi în înţelegerea lumii de afară care aduce schimbări în societate.

Conf. univ. dr. Virginia Popović