ministerul romanilor
Ideea parafrazării versului al doilea din poezia ,,Glossă” a marelui nostru Mihai Eminescu – ,,Toate-s vechi şi nouă toate” – mi-a venit la puţin timp după ce în mass-media din Bucureşti s-au stins ecourile vizitei în România a preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić.

Probabil, la licenţa lingvistică din titlul acestor opinii, a contribuit şi un aşa-zis raport pe care câteva ONG-uri din Serbia de Nord-Est, l-au înaintat, neprotocolar, cu câteva ore înainte de întâlnirea oaspetelui cu Klaus Iohannis, prin care acestuia din urmă i se trasau câteva ,,directive” de care să ţină seama în dialogul cu Vučić. Trec peste faptul că respectiva ,,metodă”,  folosită în vremuri apuse a dat roade, şi mai trec şi cu vederea practica unor bucureşteni de a se substitui reprezentanţilor etnicilor români din Serbia care au participat la întocmirea jalbei şi voi spune că, totuşi, ei, reclamanţii, au dreptate! Din păcate, procedura prin care încearcă să pună la cale ,,şantajul” trebuie, evident, înfierat. Dar rostul acestor rânduri nu este acela de a despica firul în patru. Toate la rândul lor.

Vectorii ,,sesizării” numită raport de liderii Congresului Românilor din Serbia, (denumire deloc inspirată, dar asta este altă problemă!), conduc către Ministerul Românilor de Pretutindeni (MRP), instituţie dealtminteri necesară pentru protejarea identităţii românilor din afara graniţelor României, care, de foarte mulţi ani, a devenit un fel de casă de ajutor reciproc, deosebirea fiind aceea că toate ,,credintele” aprobate sunt nerambursabile.

Şi de-ar fi numai asta! De fondurile financiare îndreptate spre Serbia au beneficiat doar câţiva privilegiaţi, cu una sau două excepţii. De ce continuă MRP să promoveze o astfel de politică? Desigur, lucru acesta se datorează unor inşi aflaţi pe statul de plată al instituţiilor cu responsabilităţi în conservarea limbii române şi a valorilor cultural-spirituale româneşti din Timoc, Morava, sudul Dunării şi Voivodina, care nu cunosc realităţile identitare ale comunităţii românilor din zonele istorice amintite.

Prof. dr. Florian COPCEA

Articolul îl puteți citi integral în săptămânalul „Libertatea”, nr. 23 din 9 iunie 2018