UNIUNEA EUROPEANĂ A DECLANȘAT PROCEDURA CONTRA POLONIEI ÎN CHESTIUNEA REFORMEI JUDICIARE

După luni de avertizări, Comisia Europeană a declanşat pe data de 20 decembrie o procedură împotriva Poloniei de care nu s-a făcut uz până acum şi care poate merge până la privarea acestei ţări de drepturile sale de vot în cadrul Uniunii Europene. Aceasta se va întâmpla dacă Polonia nu va renunţa la controversatele sale reforme în domeniul justiţiei, care, potrivit Bruxelles-ului, ameninţă statul de drept. Anunţul pare să nu fi avut efect, întrucât la câteva ore distanță președintele polonez a decis promulgarea legilor criticate de Bruxelles.

În decurs de doi ani, 13 noi legi au permis guvernului să se „amestece semnificativ“ în sistemul judiciar. Proiectele legislative, care au scos în stradă mii de polonezi și au stârnit critici din partea oficialilor europeni se referă la Curtea Supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii. Legea privind Curtea Supremă prevede scăderea vârstei de pensionare a membrilor ei de la 70 de ani la 65 de ani. Totuşi, preşedintele ţării va putea alege judecători autorizaţi să-şi continue activitatea până la vârsta de 70 de ani. Totodată, noua legislaţie ar permite Parlamentului să decidă componenţa Consiliului Superior al Magistraturii.

Polonia a primit un termen de trei luni pentru a răspunde îngrijorărilor semnalate.

,,Nu este o ,,opțiune nucleară”. După doi ani, Comisia Europeană a constatat că există un risc serios de periclitare a statului de drept în Polonia”, a spus vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans.

Ministerul de Extern polonez a comunicat că Polonia a primit ,,cu regret decizia politică și nu juridică” a Comisiei Europene. Această decizie ,,apasă inutil asupra relaţiilor noastre, ceea ce riscă să facă dificilă construcţia înţelegerii şi a încrederii reciproce între Varşovia şi Bruxelles”, se menţionează în comunicatul diplomaţiei poloneze.

Procedura declanşată de Comisia Europeană împotriva Poloniei este însă una complexă.
În primă fază, articolul 7 permite „constatarea existenţei unui risc clar de încălcare gravă“ a valorilor UE, printre care statul de drept, fiind necesar avizul unei majorităţi calificate de 22 de state membre UE. Dar eventuale sancţiuni, cum ar fi retragerea drepturilor de vot, nu pot interveni decât într-o a doua fază, care, pentru a fi declanşată, ar necesita un vot în unanimitate al ţărilor membre, mai puţin cea vizată. O unanimitate nu pare posibilă. Ungaria, care a sugerat şi în trecut că nu va fi de acord cu o astfel de măsură, a anunţat deja că se va opune prin veto acţiunii UE împotriva Poloniei.

Uniunea Europeană ar putea să reacționeze la schimbările care se petrec în domeniul justiției în România, așa cum a făcut-o în cazul Poloniei, a avertizat președintele român Klaus Iohannis.

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 2 din 13 ianuarie 2018