Printre fulgi de nea, cernuţi din cer, s-a strecurat, uşor, primăvara.

A venit cu adevărat, chiar dacă Mărţişorul a opus rezistenţă. În ciuda fulgilor care reduc vizibilitatea, se pare că vizita preşedintelui ţării la New York nu a fost invizibilă pentru ochiul publicului. Explicaţia: vizita nu a fost una oficială, ci particulară. Poate că nici nu trebuie să ne batem capul. Ceea ce nu e oficial, nu ne interesează.

Treaba noastră, a cetăţenilor de rând, trebuie să fie ceea ce declară demnitarii în public, ceea ce fac sau plănuiesc. Recent am aflat care sunt noile măsuri prin care cei din conducerea ţării vor să contribuie la creşterea natalităţii pe aceste plaiuri, tot mai puţin populate. Ce oferă demnitarii ca soluţie? Bani. Probabil cred că aici şi-au terminat misiunea.

În declaraţii de presă au amintit sume tentante. De parcă numai banii ar fi problema societăţii noastre. După ce ne-au obişnuit să gândim că nu banii fac fericirea, ne oferă tocmai bani, ca singura soluţie. Totul ar fi bine dacă nu am şti că acei copii vor creşte într-un mediu unde ziua de mâine este incertă, unde nu ştiu dacă vor avea ce pune pe masă când guvernul nu va mai plăti rata lunară pentru existenţa lor. În ţara în care odată cu preşedintele comunei se schimbă şi portarul de la intrarea în clădire, şoferul, secretara şi femeia de serviciu, cine poate garanta că această lege va rămâne în vigoare şi după ce poate un alt partid va veni la guvernare?

Mircea LELEA

Articolul integral îl puteți citi în ziarul „Libertatea” din 31 martie 2018