În focar / interviu

125 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI LUCIAN BLAGA

125 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI LUCIAN BLAGA

Clipe din peisajul sufletului transpuse în lumea virtuală

Pe 9 mai s-au împlinit 125 de ani de la nașterea lui Lucian Blaga, filosof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar şi diplomat, cel care a afirmat că „vnicia s-a născut la sat” și ne-a îndemnat „să nu ne îmbogățim sufletul cu adevăruri mărunte, să nu facem avere adunând praful de aur împrăștiat pe pământ, ci să culegem clipe din peisajul sufletului cu care Dumnezeu însuși măsoară eternitatea”.

Izolarea impusă de coronavirus ne-a aruncat într-o realitate pe care poate nimeni nu și-a imaginat-o. Activitățile de rutină ne-au fost interzise. Starea de urgență a încetat, dar întâlnirile cu mai multă lume încă nu sunt posibile.

În aceste condiții, șapte doamne din Serbia, România și Republica Moldova au marcat 125 de ani de la nașterea lui Blaga în imensa comunitatea virtuală. Inițiativa aparține doamnei profesoare Mărioara Sfera: „Întâlnirea de suflet, aici în Banatul istoric, în oraşul Vârşeț, cu toți cei care doresc să-l omagieze, ar fi trebuit organizată altfel, dar, din cauza pandemiei, am marcat această zi în lumea virtuală, pe rețelele de socializare.

Pe tot parcursul zilei au sosit contribuțiile celor care și-au dorit să-l omagieze pe eternul Blaga. Le mulțumesc tuturor celor care au luat parte. Această întâlnire virtuală a reunit români de ambele părți ale frontierei, inclusiv din Republica Moldova. A fost o zi reușită”, mărturisește interlocutoarea noastră.

Din eseul prezentat de prof. Mărioara Sfera desprindem următoarele: „Putem fi sau nu de acord cu sistemul filosofic pentru a accepta sau nu noțiunile introduse de Blaga în dezbaterea filosofică. Acest sistem există și este o mărturie a spiritualității noastre românești. Dintre noțiunile filosofice introduse de Lucian Blaga în sistemul său, spațiul mioritic face o explozie neașteptată în cultura română și în cea universală. Explicația stă în faptul că sintagma reflectă o realitate a spațiului geografic și spiritual al marelui nostru popor”.

Conf. univ. dr. Virginia Popovici a vorbit despre Lucian Blaga și opera sa poetică, inclusiv despre traducerile sale în limba sârbă și recepția acestora în Serbia, pe care le consideră tărâmuri necunoscute prin care sufletul nostru bătătorește drumuri și le explorează, fără a putea să le iscodească toate ascunzișurile.

Drd. Tatiana Petrică a făcut referiri la dramaturgia lui Blaga: „Mai mult decât în poezie, în dramaturgie se simte influența expresionismului. Dramaturgul renunță la adâncirea psihologiei personajelor și printr-o reducție expresionistă realizează personaje-idei. Accentul se pune pe conflictul interior, pe conflictul de idei. Tot de estetica expresionistă ține interesul pentru mitic, ancestral, arhaic”.

Cu gânduri, cugetări și poezii au participat Simona Suciachi din România și Diana Magalu din Republica Moldova. Deosebit de interesantă a fost expunerea Arianei Jianu din Reșița care ne-a arătat tabloul de gimnaziu al poetului, acesta fiind coleg de clasă cu bunicul ei.

Scriitoarea și jurnalista Mariana Stratulat a prezentat lucrarea „Copleșitorul Blaga”.

Denis STRATULAT

Articolul integral îl puteți citi în numărul 20 din 16 mai 2020