În prima jumătate a acestui an Uniunea Europeană și-a îndreptat atenția către alegerile europene și Brexit. Sunt procese care vin cu provocări mari și care ridică multe întrebări.

Cât mai valorează votul poporului în U.E.?

În ciuda pronosticurilor că alegerile europene vor decurge sub semnul partidelor eurosceptice, cea mai mare surpriză este succcesul partidelor ,,verzi” și ecologice, care în multe țări au întrecut partidele tradiționale. Euroscepticii au cucerit mai multe mandate decât la ultimele alegeri, dar nu și-au atins obiectivul de a avea peste o treime din europarlamentari.

Principalele forțe politice la nivelul Uniunii Europene au rămas formațiunile proeuropene, dar pentru prima dată, marile partide Partidul Popular European și Socialiștii Europene nu au mai avut puterea de a forma singuri majoritatea.

A treia forță politică a fost configurată de Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) împreună cu coaliţia Renaissance (Franţa) a președintelui Emmanuel Macron (care, totuși, a rămas în urma lui Marine Le Pen) şi Alianţa 2020 USR PLUS (România).

Sursă foto: mia.mk

Al patrulea cel mai puternic partid în Parlamentul European devin Verzii, cu aproximativ 70 de mandate, declasând forțele populiste și extremiste reprezentate de Marine Le Pen, Matteo Salvini și Nigel Farage Țările de unde izvorăște forța propulsatoare a naționalismului și suveranismului au devenit sau rămas Italia, Ungaria și Polonia.

În Marea Britanie a câștigat Nigel Farage, unul dintre partizanii Brexitului. În Grecia, partidul de guvernământ Syriza (de stânga), creditat cu 25-29% față de Noua Democrație de centru dreapta (32-36% din voturi) a realizat rezultat slab, motiv pentru care prim-ministrul grec Alexis Tsipras a convocat alegeri anticipate.

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ,,Libertatea” din 10 august 2019.