În câmpia pitorească a Banatului, înconjurată de un deal întretăiat, este situată localitatea Alibunar, despre a cărei denumire circulă câteva variante istorice. În această localitate unde se află sediul comunal, trăiesc de secole întregi, în relaţii de bună vecinătate, românii şi poporul majoritar, sârbii. O parte dintre ei sunt sârbi bănăţeni, iar alții au fost colonizați aici din regiunile fostei Iugoslavii după cel de-al Doilea Război Mondial.

Alibunarul dispune de numeroase dovezi ce-i atestă vechimea, cum ar fi potocul (pârâu milenar cu șase izvoare, unde a fost descoperită o aşezare umană încă din Epoca de Bronz) sau fântâna legendară a lui Ali din curtea casei lui Ionel Ardelean. Tradiţia populară spune că fântâna a fost săpată în secolul XV, pe vremea Imperiului Otoman.

Potrivit istoricului I. D. Suciu, domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir, descrie, în ,,Istoria Imperiului Otoman”, evenimentele din anul 1697, cu ocazia retragerii turcilor de pe meleagurile bănăţene și traduce numele localităţii Alibunar prin Fântâna lui Ali, însă îl scrie Alibingar.

Lingvistul, istoricul şi scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu, scrie, în ,,Etymologicum Magnum Romaniae”, capitolul ,,Banat”, că denumirea localității este de origine celtică. Hasdeu numește satul ,,loc la dealul mare”.

Izvoarele istorice arată că Alibunar a primit numele după comandantul de oşti turceşti Ali paşa care, trecând cu armata prin aceste meleaguri și neavând apă potabilă, a ordonat să fie săpată o fântână. Astfel, acest loc a primit numele de Ali-bunar sau fântâna lui Ali.

Odinioară, când oamenii voiau să fie pomeniţi după plecarea lor de pe acest pământ ori după ce aveau un vis prevestitor, tocmeau meşteri fântânari pentru a scoate din inima pământului apa rece, potabilă.

O legendă populară auzită în părţile locului aduce câteva argumente care dovedesc că pe vremea turcilor un oarecare Ali paşa s-a oprit cu oştile sale în apropierea satului Alibunar devastat de cotropitori. Fiindu-i sete, a poruncit să fie săpată o fântână. Meşterii turci s-au pus imediat pe lucru şi au executat porunca în doar câteva ore. Ali pașa a fost primul care a încercat apa. Apoi, acest lucru l-au făcut și oștenii săi.

Ion MĂRGAN

Articolul integral îl puteți citi în numărul 26 din 29 iunie 2019