Spiritualitate/Ecumenism

BISERICA GRECO-CATOLICĂ DIN VÂRȘEȚ „PREASFÂNTA TREIME”

BISERICA GRECO-CATOLICĂ DIN VÂRȘEȚ „PREASFÂNTA TREIME”

Bucuria de a păstra credința și tradiția strămoșească

Cum s-au desfășurat slujbele la Biserica Greco-Catolică din Vârșeț în timpul pandemiei și cum decurg lucrările de construcție a  Centrului pentru Copii și Tineret din curtea bisericii aflăm de la preotul iconom-stavrofor protoiereul Mihai Gherghel, parohul acestui locaș sfânt.

-Această pandemie am petrecut-o împreună, în condițiile date. Am încercat să ne ferim de virus.  Deocamdată am reușit. Perioada dificilă pentru credincioșii bisericii noastre au fost sărbătorile pascale, când  fiecare dintre noi ne-am fi dorit să fim împreună la  biserică, să-l lăudăm pe Iisus Hristos. Acele zile  au fost cele mai grele pentru noi, pentru biserica noastră, pentru că nu am fost obișnuiți cu ea. Ținând cont de condițiile date, am reușit să ne vedem  în Joia Mare, în Vinerea Mare și la sărbătoarea Învierii, la Paști. În biserică au fost prezenți cantorul și doi credincioși. Această biserică ne permite să păstrăm distanța suficientă pentru a nu ne îmbolnăvi.

După pandemie (deși ea continuă), am revenit  cu credincioșii în biserică. Am făcut acest lucru cu atenție, spre a continua și respecta legea.  La intrarea în biserică avem un afiș în care le indicăm credincioșilor noștri modul în care ei trebuie să se prezinte la biserică. Am pus la dispoziție măști pentru cei care nu au sau le-au uitat acasă și soluții  cu care să-și curețe mâinile.  Ținem cont să păstrăm distanța.  Putem să ne rugăm,  să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce primim în fiecare zi.

În biserică nu mai sunt icoanele pe care credincioșii obișnuiau să le sărute. Ei au fost îndemnați să se închine în fața iconostasului.  Sigur că Dumnezeu se uită la sufletul omului, la ceea ce își dorește fiecare dintre noi și nu la anumite gesturi pe care am fost obișnuiți să le facem în biserică.

O mică diferență mică față de perioada dinaintea  pandemiei este că nu facem  împărtășania cu lingurița. Urmăm modelul grecesc după care fiecare credincios se împărtășește cu trupul și sângele Domnului din mâna preotului. Desigur că preotul,  înainte de a începe cuminecarea,  se dezinfectează pe mâini. Este singurul care are acces la pâinea și vinul din biserică, astfel încât reușim să controlăm  și împărtășirea credincioșilor.

Despre lucrările infrastructurale interlocutorul nostru ne mărturisește următoarele:

-Ne dorim să facem multe, dar  pandemia  a oprit lucrările. În curtea bisericii ridicăm o clădire mare și frumoasă care va fi destinată preotului și familiei preotului, copiilor bisericii noastre și nu numai. Tot  în curtea bisericii construim un mare centru pentru copii și tineret.  Spunem că e mare,  pentru că așa este și comunitatea noastră. Centrul cuprinde o sală cu o bibliotecă. Va fi un loc în care  tinerii și  elevii vor putea veni să-și fotocopieze cursurile,  să-și facă lecțiile, să cerceteze și să se documenteze în biblioteca pe care o avem.

Mariana STRATULAT

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul „Libertatea” din 18 iulie 2020.