În focar / interviu

BRANKO RUŽIĆ, MINISTRUL PENTRU ADMINISTRAȚIA DE STAT ȘI AUTOGUVERNAREA LOCALĂ

Branko Ružić, ministrul pentru Administrația de Stat și Autoguvernarea Locală

 

Consiliile naționale ale minorităților naționale din Serbia sunt organisme alese cu scopul îmbunătățirii drepturilor minorităților naționale în patru domenii

 

Ministrul Administrației de Stat și Autoguvernării Locale, Branko Ružić afirmă că ,,s-a realizat un mare progres în reforma administrației publice, atât în planul legislativ, cât și în ceea ce privește desfășurarea diferitelor activități care aduc schimbări în munca administrației”.
În interviul acordat săptămânalului ,,Libertatea” ministrul mai vorbește și despre modificările Legii privind consiliile naționale ale minorităților naționale și transparența în muncă. Ne spune în ce măsură s-a atins depolitizarea consiliilor naționale, ne-a vorbit despre influența partidelor politice asupra consiliilor, precum și despre fondurile alocate minorităților și proiectele pe anul curent.

Sunteți în fruntea ministerului care coordonează reforma administrației publice. Până unde s-a ajuns cu reforma administrației publice și ce presupune ea pentru cetățeni?

– Progresul în reforma administrației publice este de necontestat. S-au realizat multe. S-a făcut un mare progres, atât în ceea ce privește planul legislativ, cât și în ceea ce privește desfășurarea diferitelor activități care aduc schimbări în activitatea administrației.

Este important ca cetățenii să înțeleagă fapul că nu putem crea peste noapte o administrație pe care ne-o imaginăm. Este vorba despre un proces care necesită timp, deoarece noi schimbăm sistemul din rădăcină. Am fost nevoiți să adoptăm legi noi care sunt baza și temelia conduitei funcționarilor. Am făcut pentru ei două lucruri importante – i-am obligat pe funcționari să facă schimb de documente (prin aceasta i-am eliberat pe cetățeni de această sarcină) și să folosească tenologiile moderne. Cetățenii au primit dreptul ca funcționarii să nu mai ceară certificatele, cetățeniile și adeverințele din bazele pe care deja le dețin.

În administrația publică există aproape 500 000 de angajați. Ei trebuie să înțeleagă care este scopul reformei – că administrația trebuie să se schimbe, să micșorăm povara de pe umerii cetățenilor, să fim mai amabili, mai profesioniști și în esență, noi să fim aici pentru ei și nu ei să fie aici pentru noi.

Sistemul de schimb electronic al datelor dintre instituții este unul dintre cele mai importante efecte ale activității noastre, fapt pe care îl confirmă și informația că până în prezent de peste 3,5 milioane de ori s-a făcut schimb de informații privind cetățenii fără să cerem de la ei informațiile în cauză.

Am digitalizat cele mai importante evidențe privind cetățenii care ne-au ajutat să creăm și eServicii. Avem și exemple concrete precum Bebo, dobrodošla na svet (Bebeluș, bine ai venit pe lume) – un sistem electronic de înregistrare a nou-născutului în evidențele publice de la maternitate, gratuit, foarte rapid, în doar 15 minute, fără să vă duceți la câteva ghișee.

Am avut și alte servicii de succes, precum: eCreșă, eÎnscriere în școli, eFacultăți, ePrescripțiemedicală (eliberarea prescripțiilor medicale pe o perioadă de șase luni pentru pacienții cu boli cronice), precum și eTribunal (stabilirea unei rețele a avocaților și a cetățenilor pentru procedurile electronice).

Pentru antreprenori am realizat platforma eInspector care va contribui la schimbările în procesul de supraveghere, iar algoritmii inteligenți vor asigura împărțirea antreprenorilor între cei cu risc mare sau mic, canalizând supravegherea spre cei cu risc mare, despovărându-i astfel pe cei care își desfășoară activitatea în conformitate cu legea. În același timp, este important să investim în angajați, în cunoștințele și abilitățile lor, deoarece ei sunt purtătorii reformei administrației publice. Am introdus sistemul de competențe care asigură funcționari specializați la toate nivelele, permite să evaluăm munca lor într-un mod just și să susținem dezvoltarea carierei. În urmă cu doi ani s-a înființat Academia Națională, o instituție specifică pentru dezvoltarea profesională a tuturor angajaților în administrația publică și a celor care lucrează în instituțiile de la național și cel local. Scopul este să creăm un sistem în care munca va fi apreciată și răsplătită.

Ce planificați să faceți în perioada următoare?

– Este foarte important să evidențiez faptul că în septembrie 2020 planificăm să dăm în funcțiune Registrul Central al Populației care va îmbunătăți și accelera și mai mult prestarea serviciilor. Prima dată vom pune laolaltă informații despre cetățeni din 13 evidențe pe care le poartă 6 organe diferite. Obiectivul nostru este să înlesnim treburile cetățenilor la ghișee, să le efectueze mai rapid și mai ieftin.

Vom continua procesul de înființare a Locului Administrativ Unic, pentru ca cetățenii să vină într-un singur loc și nu în mai multe, să ceară serviciu, cu cheltuieli minime și cu cât mai puține hârtii, iar în acel loc să obțină soluția, documentul necesar și informația. În anul 2018 opt orașe și comune au primit 52 de milioane dinari pentru introducerea Locului Administrativ Unic, iar primul a fost deschis la Lazarevac.

Anul acesta vom continua să finanțăm, recent s-a încheiat apelul public, am alocat 45 de milioane dinari.

Anul trecut a fost adoptat un set de modificări și completări ale legii care reglementează drepturile apartenenților minorităților naționale. Care sunt aceste schimbări?

– Am lăsat în urmă un an pe care noi, cei de la minister, îl numim ,,minoritar“, întrucât a fost adoptat un set de modificări și completări ale legii care, în mod semnificativ, au îmbunătățit posibilitățile de realizare a drepturilor apartenenților minorităților naționale. Nu mai puțin important este faptul că anul trecut am fost alegerile pentru consiliile naționale. Cetățenii au ales membri în 22 de consilii naționale.

Noul cadru legislativ aduce dreptul la înscrierea benevolă a datelor privind apartenența națională în cărțile matricole și reglementează un statut egal al angajaților în sectorul public prin care în momentul angajării se acordă prioritate minorităților naționale. La fel, prin completările Legii privind uzul oficial al limbii și grafiei dreptul la scrierea toponimelor în limba minorităților naționale s-a extins și asupra localităților populate în care numărul apartenenților unei anumite minorități naționale ajunge până la 15 % din numărul total al locuitorilor, chiar și în cazul în care limba acelei minorități naționale nu este în uz oficial pe teritoriul comunei în cauză.

Anul trecut a fost modificată Legea privind consiliile naționale ale minorităților naționale. O parte din aceste modificări se referă la o mai mare transparență și eficacitate în finanțare. Câte dintre acestea s-au realizat în practică?

– Modificările Legii au contribuit la o mai mare transparență atât când vine vorba despre finanțare, cât și în general despre activitatea consiliilor naționale. Consiliile naționale se obligă să asigure condiții ca munca lor să fie publică prin publicarea tuturor deciziilor și actelor, iar astfel să îi familiarizeze pe apartenenții minorității sale naționale, precum și publicul larg, cu activitatea lor. Este prevăzut ca un consiliul național să adopte planul financiar printr-un model de program, iar mijloacele să le planifice în conformitate cu domeniile în care activează. Este recunoscut faptul că Oficiul pentru Drepturile Omului și ale Minorităților Naționale este o instituție care urmărește cum sunt alocate fondurile. Mijloacele se folosesc la finanțarea domeniilor curente și a cheltuielor curente ale consiliului național. Eficacitatea în finanțare este asigurată de noutate în Legea prin care este prescrisă obligația consiliilor naționale ca 50 % din mijloacele care provin din surse publice trebuie să fie folosite pentru finanțarea activităților curente (finanțarea programelor și proiectelor din domeniile în care execută autorizarea respectiv pentru finanțarea activității instituțiilor și a fundațiilor).

Toate aceste soluții permit consiliilor naționale să arate în practică faptul că au capacitate să desfășoare sarcini care derivă din lege și să le execute în interesul minorității pe care o reprezintă.

Una dintre prevederile modificării Legii privind consiliile naționale este depolitizarea lor.

În legătură cu depolitizarea aș evidenția faptul că este imposibil să excludem în totalitate influența politicii asupra consiliilor naționale ale minorităților naționale. Ne-am străduit să micșorăm această influență, ceea ce a fost și propunerea Consiliului Europei. În acest scop, este prescris că președintele și membrul consiliului executiv al consiliului național nu poate fi membru al organelor de conducere ale partidului politic, cum sunt președintele, președinția, consiliul executiv și altele similar, însă propunătorii listelor electorale pot fi și partidele politice înregistrate ale unei minorități naționale.

Experții de la Consiliul Europei sunt de părerea că problemă a fost rezolvată în cel mai bun mod posibil. Aprecierea generală este că în mare măsură această lege este compatibilă cu standardele europene în vigoare.

Din acest motiv, folosesc orice ocazie să reamintesc că consiliile naționale ale minorităților naționale în Serbia nu sunt organisme de activitate politică, ci organisme alese cu scopul îmbunătățirii drepturilor minorităților naționale în domeniul învățământului, al culturii, al informării și al uzului oficial al limbii și grafiei. Legile noastre le permit cetățenilor și cetățenelor să se organizeze în partide politice ale minorității naționale și astfel să ia parte la viața politică.

Când vine vorba despre alegerile de anul trecut pentru consiliile naționale ale minorităților naționale, ele au decurs într-o atmosferă democratică. Aceasta nu a fost aprecierea noastră subiectivă, ci este evaluarea care derivă din rapoartele misiunii de supraveghere a OSCE și a Delegației UE în Serbia, ale Ambasadei Marii Britanii, Croației, SUA, Slovaciei, Turciei, Germaniei și Ucrainei, precum și ale observatorilor din țară, dar și din rapoartele reprezentanților susținătorilor listelor electorale care au supravegheat munca organelor pentru desfășurarea alegerilor.

Anul acesta, la sfârșitul lunii septembrie, ați semnat contractele privind finanțarea 91 de proiecte din domeniul culturii minorităților naționale, sprijinite din Fondul pentru Minoritățile Naționale cu suma totală de 30 de milioane dinari. Cu această ocazie ați declarat că au participat 372 de asociații. În ce măsură minoritățile naționale sunt familiarizate cu concursurile voastre? Sunteți mulțumit de proiectele ajunse? Veți menționa unele care v-au impresionat în mod aparte?

Acesta este al treilea în care Ministerul pentru Administrația de Stat și Autoguvernarea Locală alocă mijloace financiare din acest fond, care din an în an sunt tot mai mari, la fel ca și numărul de proiecte prezentate și selectate.

Anul acesta ne-am decis să alocăm 30 de milioane de dinari, iar anul trecut suma a fost de 21,8 milioane dinari. Acest fapt spune că asociațiile recunosc activitatea noastr curentă și că așteaptă cu nerăbdare să publicăm anunțul.

Anul acesta, pentru obținerea mijloacelor au fost anunțate chiar 372 de programe și proiecte. Un mare număr au fost apreciate ca fiind proiecte de calitate, astfel că membrii comisiei au avut o sarcină deloc ușoară: să aleagă proiectele pentru alocarea mijloacelor. Vă reamintesc că au fost alese 91 de proiecte.

Doresc să atrag atenția asupra faptului că am ținut cont să fie alese programe și proiecte care contribuie la promovarea patrimoniului cultural al tuturor minorităților naționale. Un număr însemnat din proiectele selectate sunt multinaționale, promovând dialogul intercultural, toleranța și o mai bună cunoaștere reciprocă a diferitelor comunități. Peste 10 milioane dinari au fost aprobate tocmai pentru astfel de proiecte.

În 2013 ați fost la funcția de minstru fără portofoliu în Guvernul Serbiei, însărcinat cu integrarea europeană. Aceasta s-a întâmplat în perioada în care au fost deschise, în mod festiv, negocierile între Republica Serbia și Uniunea Europeană. Cum vi se pare drumul eurointegrării pe care îl traversează Serbia? În ce an ar putea Serbia să se alăture marii familii a Uniunii Europene, în baza șanselor de azi?

Serbia și-a stabilit obiectivul de politică externă. Aceasta este statul de membru al Uniunii Europene cu drepturi depline. Pentru a atinge acest obiect, ne sunt impuse numeroase tentații și trei stâlpi ai politicii de extindere, printre care se află și reforma Aadministrației publice coordonată de Ministerul Administrației de Stat și a Autoguvernării Locale pe care îl conduc.

Este important să înțelegem că nimeni nu ne forțează să devenim membri ai UE. Aceasta este decizia noastră. Acest fapt nu ne poziționează alături de țările cele mai dezvoltate și stabile din punct de vedere economic. De la noi se așteaptă să introducem standarde în toate domeniile societății, ceea ce înlesnește viața cetățenilor noștri și ne ridică standardul de viață. Cred că viitorul Serbiei este în UE și tot așa sunt de părerea că viitorul UE este să accepte Balcanii de Vest în Uniune.

– Ce le transmiteți cititorilor săptămânalului ,,Libertatea“?

– Statul Serbia îi privește pe toți cetățenii săi, apartenenți ai minorităților naționale, ca pe o comoară. De aceea suntem mândri că am asigurat toate condițiile să realizăm toate drepturile pe care le garantează atât legile noastre, cât și convențiile internaționale. Suntem pregătiți să muncim și mai mult pentru a crea condiții de realizare a lor. Consider că aceasta este sarcină comună a Guvernului și a consiliilor naționale.

Interviu consemnat de Teodora SMOLEAN