Mărioara Stojanović, ,,Casa de nisip“, Panciova, Editura ,,Libertatea“, 2018

Niciuna dintre cărțile Mărioarei Stojanović nu a trecut neobservată. Autoarea, lungă vreme jurnalistă, și-a dovedit vocația de romancieră cu ,,trilogia bănățeană”, compusă din romanele ,,Veronica”, ,,Vorbește-mi despre mama” și ,,Fereasta de sub nori”. Aceasta constituie astăzi cel mai reușit exemplu de fixare în roman a mentalității unei comunități patriarhale din satul bănățean, pentru faptul că ilustrează, într-un mod plauzibil, modul în care aceasta influențează destinul individului. Tocmai pentru acest fapt, cele trei romane au marcat ultimul deceniu de literatură de expresie românească în Voivodina și la Editura ,,Libertatea”. Mărioara Stojanović descrie în romanele sale comunitatea rurală din Satu-Nou și mentalitatea acesteia, acoperind o perioadă mai bine de peste 50 de ani.

Cel mai nou roman al Mărioarei Stojanović abordează tot comunitatea românească din Voivodina, dar de data aceasta ,,elita” ei, concentrată la Casa de Presă și Editură ,,Libertatea”. Cartea fascinează prin abordarea care aduce laolaltă diverse aspecte din viața jurnalistului Victor Bogdan, de la cele profesionale până la cele personale; aceasta fiind miza principală a cărții. Romanciera reconstruiește traseul sinos al personajului principal, un nesortit diplomat și cadru de nădejde al elitei românești, ziarist deja format la ,,Libertatea”.

Povestea începe în anul 2000, dar ajunge mult mai departe în timp, în tinerețea lui. În timpul marilor prefaceri sociale și politice în Iugoslavia din anul 2000, când a căzut regimul miloșevicist, eșecul pe plan profesional declanșează la Victor o profundă autoanaliză. I se cere ,,sacrificiu și retragere” din funcția de ministru al informării. Astfel, Victor, care este precum ,,un vulture căzut din zbor”, parcurge toate stadiile disperării în casa bunicilor săi de la Râtișor, acesta fiind nucleul de tensiune. Este un moment în care toate se năruiesc, precum casa de nisip. Dragostea ratată cu bucureșteanca Mihaela, căsătoria cu Lucia, ambițiile lui profesionale și așteptările înșelate – toate constituie un focar de criză pentru Victor, care se împacă cu senzația că ,,tot ceea ce făcuse în viață fusese zădărnicit”. ,,Cu hotărârile luate nu e ușor de trăit”, scrie Mărioara Stojanović, dar ne întrebăm dacă totul în viață e hotărârea noastră? Avem posibilitatea de alegere sau că viața întotdeana găsește un mod să ne contrazică, să ne încrucișeze calea cu viața și planurile altora? ,,Nu voi permite ca viața să scrie epilogul” – spune la un moment dat Mihaela, dar tocmai epilogul demonstrează cât de neputincioasă este (și nu numai ea) în fața a ceea ce este sortit. Mărioara Stojanović ne mai arată că totul se plătește și că multe din ceea ce ni se întâmplă, chiar și lucrurile bune, sunt efemere: ,,Valul ce te ridică, pe care plutești, îți amorțeșe simțurile. Te duce sus, departe de ceea ce ai fost și parcă vrea, la urmă, să își dea drumul, să te nimicească”.

Povestea, pe măsură ce evoluează, ridică încă o întrebare: Oare viața ne dă a doua șansă să îndreptăm lucrurile? Răspunsul vine tot de la autoare: ,,Ceea ce nu s-a întâmplat nici nu putea să se întâmple”.

Pentru importanța acordată trăirilor interioare, transformarea personajelor pe parcursul textuui, și dublarea conflicului exterior de unul interior, romanul ,,Casa de nisip” este un reușit roman psihologic.

Mărioara Stojanović, pictează, în cuvinte, portretele personajelor secundare, care apar cu misiunea de contura cât mai bine profilul lui Victor. Totodată, urmărim, în acest bildungsroman, evoluția lui Ilie, prietenul cel mai bun al lui Victor, a oponentului înveșunat său înverșunat Teodor Doban și Ovidiu Magda, al Mihaela, marea iubire a lui Victor, reputatului jurnalist Petru Davidov, care se erijează în ,,protectorul lui Victor”. Astfel, narațiunea se constituie pe mai multe planuri și se compune precum un roman ,,cu sertare”.

Marina ANCAIȚAN

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ,,Libertatea” din 12 ianuarie 2019.