Amenzi mai mari pentru proprietarii holdelor părăsite

Noua Lege privind pământul agricol trebuie să aducă şi amenzi pentru aceia care nu cultivă pământul sau nu-l dă în arendă.

Este caracteristic cazul din Republica Sârbă, unde, din cauza creşterii importului de hrană, agricultorii ridică mâinile de la agricultură, adică de la producţia vegetală şi aproape jumătate din supărafaţa totală de pământ arabil este îmburuienată. În Serbia, spun cei competenţi, situaţia este întru totul alta când este vorba de pământul arabil în proprietatea statului.

Pământul arabil în proprietatea statului este tot mai căutată, nu numai pentru producţia extensivă, ci şi pentru plantarea acestuia cu pomi fructiferi. De pildă, în Comuna Nova Varoš au fost date în arendă pe zece ani în acest scop circa 200 de hectare. Această suprafaţă este însemnată pentru această comună, căci aci nu există pământ calitativ. Acum trei ani am dat în arendă doar zece hectare. O situaţie similară există în alte localităţi. În Comuna Sjenica, de pildă, unul din motivele principale constă şi în că statul la ora actuală dispune de date mai precise privind disponibilitatea parcelelor şi are oferte transparente cu arende pe termen mai lung, afirmă Branko Lazić, directorul Direcţiei pentru Pământ Arabil de pe lângă Ministerul Agriculturii.

În Voivodina aproape fiecare parcelă este cultivată

Modificarea şi completarea Legii privind pământul arabil, procedură care este în toi, au ca scop să schimbarea situaţiei actuale, pentru a se cultiva cât mai mult pământ arabil, a spus dânsul. Până în luna octombrie ar trebui să se termine aceste modificări şi completări ale Legii privind pământul arabil. Scopul noii legi pe care o pregăteşte Ministerul Agriculturii constă chiar în faptul ca holdele părăsite, plantaţiile de pomi fructiferi şi livezile să fie în funcţia producţiei agricole, dar şi să se sporească cultivarea parcelelor în proprietate privată. Statul la ora actuală, din cauza lipsei de cadre normative, nu dispune de date privind starea pământului în proprietate particulară.

George SUBU

Articolul integral îl puteți citi în numărul 37 din 14 septembrie 2019