luceafarul
Zilele trecute, Curtea Constituţională a Serbiei a respins contestaţia constituţională a Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române referitoare la retrocedarea clădirii ,,Luceafărul” din Vârşeţ.

În expunerea de motive, Curtea Constituţională s-a ocupat doar de legitimitatea activă a Consiliului, confirmând hotărârile deja adoptate. După ce cererea Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române a fost respinsă de Agenţia de Restituţie, apoi de Ministerul Finanţelor şi de Tribunalul Administrativ, aceeaşi hotărâre a fost adoptată şi de Curtea Constituţională.

Să clarificăm, se disting două forme de protecţie constituţional-juridică: a/ protecţie indirectă şi b/ protecţie directă.

A/ Curţii Constituţionale, drept păstrător al Constituţiei, îi este încredinţată competenţa de a decide cu privire la protecţia constituţionalităţii şi legităţii. În cadrul activităţii încredinţate, apreciază conformarea legilor şi a altor acte generale cu Constituţia, cu regulile general-acceptate ale dreptului internaţional şi cu acordurile internaţionale confirmate, precum şi conformarea altor acte generale cu legea, respectiv aprecierea legităţii actelor juridice de sublege. Prin deciziile Curţii Constituţionale nu se protejează un drept concret, ci se înlătură normele neconstituţionale din sistemul juridic al Serbiei, astfel că în mod indirect se protejează drepturile garantate de Constituţie.

Aprecierea constituţionalităţii se realizează sub formă de control ulterior, respectiv după intrarea în vigoare a legii sau a altui act general. Există şi aprecierea constituţionalităţii înainte de votarea legii şi stabilită procedura de control prealabil.Constituţia distinge subiecţii care pot lua iniţiativă pentru intentarea procedurii de apreciere a constituţionalităţii şi propunătorii împuterniciţi pentru intentarea procedurii. Iniţiativa pentru intentarea procedurii o poate întreprinde fiecare persoană juridică sau fizică,  iar procedura pentru aprecierea constituţionalităţii şi legităţii o pot iniţia organele de stat, organele autonomiei teritoriale sau ale autoguvernării locale, cel puţin 25 de deputaţi, precum şi însăşi Curtea Constituţională.

b/ Conform poziţiei sale juridice, Curtea Constituţională determină ca prin contestaţie constituţională să se protejeze toate drepturile şi libertăţile omului şi ale minorităţilor naţionale, drepturile şi libertăţile individuale şi colective garantate de Constituţie, indiferent de locul pe care îl au în sistemul Constituţiei şi indiferent dacă sunt încadrate în Constituţie sau că sunt implementate în sistemul juridic prin acordurile internaţionale confirmate sau prin acte care obligă Republica Serbia. Conform poziţiei juridice pe care o deţine Curtea Constituţională, drepturilor şi libertăţilor garantate prin acordurile internaţionale confirmate şi prin regulile general-acceptate ale dreptului internaţional, trebuie să le fie recunoscut „rang constituţional“ atunci când este vorba de protecţia lor în faţa Curţii Constituţionale.

mr.Marcel Drăgan

Articolul îl puteți citi în săptămânalul „Libertatea”  din 15 iunie 2019