Lucruri ciudate s-au întâmplat în primăvara anului 2018. După mai multe săptămâni de muncă istovitoare a avut loc premiera spectacolului „Revizorul”, prezentat cu brio de Atelierul Creativ „Academica” al Școlii de Înalte Studii de Specialitate pentru Educatori „Mihailo Palov”din Vârșeț, Facultății de Învățători din Belgrad, despărțământul în limba română din Vârșeț și Asociația Civică „Banatic Art” din Vârșeț.
În urma spectacolului, cu emoții și bucurie nespusă în suflet, împreună cu prietenul drag, regizorul nostru Cătălin Ursu, am luat calea Timișoarei. De aici, a doua zi, împreună cu prof. univ. dr. Otilia Hedeșan și colegele mele de la UVT, ne-am îndreptat spre Seghedin. Scopul călătoriei noastre a fost participarea la conferința internațională „Caleidoscopul sufletului feminin”, organizată de Catedra de Limbă și Literatură Română a Facultății Pedagogice „Juhász Gyula” a Universității din Seghedin și Departamentul de litere al Facultății de Teologie a Universității „Emanuel” din Oradea. Lucrarea mea pe care am prezentat-o cu această ocazie a fost dedicată unei femei deosebite și s-a intitulat „Iconia Cuzma Živanovic. O irepetabilă Fema, Živka și Aneta Duduleanu”.
La întoarcere drumul ne-a dus prin localitatea Lenauheim. Așa a prins viață acest reportaj.

Comuna Lenauheim

Comuna Lenauheim este situată în partea de vest a județului Timiș, la o distanță de 45 km de marele centru industrial Timișoara și la o 11 km depărtare de orașul cel mai apropiat, Jimbolia, aproape de graniță cu Serbia. Trei sate care alcătuiesc această comună: Lenauheim, Bulgăruș și Grabaț. După recensământul din 2012 numărul locuitorilor este de 5.993. Documentele istorice spun că localitatea a fost înființată în anul 1482 sub numele de Csatád, pentru ca în anul 1926 să primească actualul nume: Lenauheim.

În toate satele din comună funcționează instituții școlare cu clasele I-VIII, centrul de zi pentru copii cu dizabilități Lenauheim și grădinițe cu program normal la Lenauheim, Bulgăruș și Grabaț, dar și dispensare medicale, cămine culturale, cinematografe, biserici ortodoxe, catolice, penticostale, gări C.F.R., oficii poștale și telefonice, magazine mixte, cofetării, cafenele și o foarte bună echipare tehnico – edilitară.

Există cămine culturale în toate cele trei localități iar la Lenauheim funcționează Muzeul „Nikolaus Lenau“, motiv care m-a făcut să pun pe hârtie reportajul de față.

Casa Memorială „Nikolaus Lenau”şi Muzeul de Etnografie

Localitatea natală a poetului romantic Nikolaus Lenau poartă din anul 1926 numele de Lenauheim, pentru a cinsti memoria acestuia. În faţa Primăriei din comună se află statuia lui Lenau, iar pe strada principală funcţionează Casa Memorială „Nikolaus Lenau” şi Muzeul de Etnografie.

Muzeul și Casa Memorială ,,Nikolas Lenau”

Casa Memorială „Nikolaus Lenau” a fost înființată în anul 1932. Clădirea care găzduiește muzeul a fost construită în anul 1775, azi fiind declarată monument istoric. Este casa unde în anul 1802 s-a născut poetul Nikolaus Lenau.

În aripa stângă a clădirii sunt expuse manuscrise, cărți, decupaje din presa vremii, fotografii, tablouri, busturi, copii etc., toate amintind de viața și activitatea lui Nikolaus Lenau.

În aripa dreaptă a clădirii se află Muzeul Etnografic. Cele opt încăperi prezintă modul în care au trăit şvabii bănăţeni cu mult timp în urmă. Este un spațiu dedicat istoriei locale, cu scule și unelte care oglindesc munca zilnică a populației țărănești, stilul de locuit și amenajamentul unei case șvăbești de la sfârșitul secolului al XIX-lea, „camera bună” sau „camera de paradă”, cum i se spunea în limbajul local, bucătăria cu toate cele necesare, cămara sau „șpaisul”, o atracție deosebită fiind o colecție de păpuși îmbrăcate în costume tradiționale caracteristice pentru mai multe comune bănățene din zonă, adunate în marele alai de rugă (Kirchweih).

La iniţiativa comunei Lenauheim, a Asociaţiei Şvabilor Bănăţeni din Bavaria şi a Asociaţiei Etnicilor Germani din Lenauheim emigraţi în Germania (HOG Lenauheim), în anul 2002 a fost restaurată casa natală a lui Nikolaus Lenau, expoziţiile din cadrul muzeului fiind amenajate de către specialiştii de la Muzeul Banatului.


Nikolaus Lenau

Nikolaus Lenau (născut Nikolaus Franz Niembsch von Strehlenau), unul dintre cei mai importanţi poeţi romantici austrieci, a văzut lumina zilei în vara anului 1802 în comuna bănăţeană Csatád (actuala Lenauheim), aflată la aproximativ 45 de kilometri de Timişoara. S-a stins din viață la 22 august 1850, în Oberdöbling (Austria), într-un ospiciu în care şi-a petrecut ultimii şase ani de viaţă. Este vorba de acelaşi ospiciu în care, printr-o stranie coincidenţă, avea să fie internat Mihai Eminescu, cel care cunoscuse opera lui Lenau, o apreciase şi tradusese o parte din poeziile lui, publicate în 1855 (post-mortem).

Legătura lui cu Banatul a fost pur întâmplătoare. Familia lui s-a mutat în Austria când micuţul Nikolas avea doar cinci luni. Poetul nu a mai revenit niciodată în locul în care s-a născut, dar faptul că s-a născut aici a rămas în memoria sătenilor mai ales că, o soră a poetului, Magdalena, a fost înmormântată în decembrie 1802 în cimitirul comunei. Un fragment din crucea mormântului, descoperit în urmă cu mai mulţi ani, se află acum în Casa Memorială „Lenau” din comună. Aceasta este o veche casă din a doua jumătate a secolului XVIII şi este chiar cea în care s-a născut poetul, în incinta ei fiind amenajat un muzeu. O statuie veche de peste o sută de ani din centrul comunei, dedicată lui Lenau, constituie şi ea unul din obiectivele turistice bănăţene de interes local.


Eufrozina GREONEANȚ

Reportajul integral îl puteți citi în numărul 20 din 16 mai 2020