CONFERINȚA ”INTEGRAREA EUROPEANĂ – PROVOCĂRI, EXPERIENȚE ȘI REUȘITE ALE VREMURILOR NOASTRE”

Conferința ,,Integrarea europeană – provocări, experiențe și reușite ale vremurilor noastre”, organizată pe data de 23 mai la C.P. E. ,,Libertatea” din Panciova, a reunit reprezentanți ai minorității sârbe din România și române din Serbia și a deschis un nou capitol în colaborarea dintre cele două etnii. Acest capitol cuprinde conlucrarea și dialogul deschis pe teme de interes comun pentru cele două minorități aflate de o parte și de cealaltă a graniței sârbo-române.

Participanții la conferință au definit câteva premise importante pentru viitoarele relații în domeniul învățământului, presei, legislației europene și naționale din cele două țări vecine.

Directorul Casei de Presă și Editură ,,Libertatea”, Nicu Ciobanu, a salutat invitații acestei instituții al cărei săptămânal a inițiat masa rotundă prin proiectul susținut de Ministerul Republican pentru Adminitrație de Stat și Autoguvernarea Locală cu genericul ,,Integrarea europeană – provocări, experiențe și reușite ale vremurilor noastre”.

,,Mă bucur că ne întâlnim astăzi în această componență pentru că apreciez atât partea reprezentanților etnicilor sârbi din România, cât și a etnicilor români din Serbia. Sunt persoane avizate care pot să răspundă așteptărilor mesei noastre rotunde, întâlnire la care noi nu intenționăm să răsturnăm piramida, dar încercăm să aflăm care este experiența și care sunt realizările unei etnii dintr-o țară care a trecut acest proces de aderare și este integrat în Uniunea Europeană, respectiv care sunt experiențele și ce mai avem noi de făcut ca minoritate etnică într-o țară care este în procesul de aderare”, a afirmat Nicu Ciobanu. El a mai spus că această întâlnire trebuia să aibă loc și mai demult, dar că pentru un dialog constructiv niciodată nu este târziu, ,,,mai ales că cele două etnii niciodată de-a lungul istoriei nu au avut probleme și conflicte”.

Redactorul responsabil al săptămânalului ,,Libertatea” și coordonatoarea proiectului, Teodora Smolean, a spus că la întâlnirea dintre apartenenții minorității române din Serbia și apartenenții minorității sârbe din România ,,dorim să facem o analiză a situației în cele două state, dintre care unul face parte din Uniunea Europeană, iar celălalt este pe cale să devină membru”.

,,Întâlnirea de astăzi am conceput-o atât ca prezentare de viziuni, prin lucrări, expuneri prezentate de dvs., cât și printr-un dialog între participanți, cu speranța că oaspeții noștri din România ne vor conduce tre valorificarea experiențelor dondite de 11 ani de când fac parte din marea familie a Uniunii Europene”, a afirmat Teodora Smolean.

Ognjan Krstić, președintele Uniunii Sârbilor din România, a spus că exemplul bunelor practici prin care sârbii din România au trecut ca comunitate, nu numai din momentul integrării în Comunitatea Europeană, ci și înainte de acest eveniment, a fost unul pozitiv, pentru că acest cadru de exprimare a comunității pe baza națională sau prin exprimare de a păstra valorile identității naționale s-a creat imediat după 1989, după ce România a trecut într-o altă etapă de devoltare și de orientare și politică.

Dânsul a spus că finanțarea tuturor organizațiilor ale minorităților se face din bugetul centralizat, bugetul de stat. Fondurile le repartizează membrii Consiliului Național al Minorităților, unde fiecare minoritate își are câte un reprezentant. Aderarea la comunitatea europeană a fost doar un pas în plus vizavi de ceea ce a fost ca organizare a României și ceea ce a propus România în politici de protecție a minorităților naționale, pentru că legislația a fost unificată sau au fost făcute niște reglementări legislative într-un cadru european.

– La noi în Banat putem spune că aceste principii de conviețuire au fost împământenite de mai multe secole și poate că noi am fost exemplu pentru Europa. Aceste principii au fost deja în ADN-ul fiecărui cetățean, respectându-ne valorile comune și valorile particulare care aduc un aport și la cultură și la istorie și la religie, tot ceea ce înseamnă element cultural românesc. Un argument important pentru aderarea României la spațiul European a fost și politica vizavi de drepturile minorităților.

Krstić a mai spus că în România, după ultimul recensământ, trăiesc 18.500 de sârbi, dar că în ultimii ani numărul lor scade drastic. ,,Dacă acum 20 de ani eram 28.000, la ultimul recensământ suntem 18.000. Nu este o asimilare tendențioasă, ci este un proces normal care se întâmplă în România și vizavi de majoritari. Nu ne plângem și încercăm, prin proiecte și programe, pe cei care sunt activi și care sunt incluși în activitățile noastre să-i apropiem de aceste valori, să le prezentăm majorității care ne respectă și cu care avem o relație foarte bună. În România nu există o lege a minorităților, însă există un cadru legal și altă legislație care ne conferă dreptul la educație și la exprimare culturală”.

Daniel Petrovici, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale din Serbia, i-a salutat pe cei prezenți în diferite limbi care sunt în uz pe teritoriul Voivodinei, spunând că își dorește în acest fel să scoată în evidență bogăția acestui teritoriu care este și una dintre cele mai importante valori ale Uniunii Europene. El a spus că drumul spre Uniunea Europeană pentru noi ar trebui să însemne ridicarea standardelor de funcționare. Când vorbim despre realitatea noastră, Petrovici a spus că de multe ori percepția despre UE este greșită și se reduce doar la banii primiți. Uniunea Europeană impune standarde și principii pe care noi, ca minoritate, trebuie să le atingem într-o anumită perioadă de timp.

,,Nu este ușor să facem acest lucru. Cel mai simplu este să critici pe altul, dar este greu să pleci de la tine însuți și să te întrebi ce nu este bine la tine. Când am fost președinte al Consiliului Național Român, am încercat să ridicăm standardele în anumite domenii. Pe acest drum noi suntem la început, din cauză că drepturile pe care le-am avut în fosta Iugoslavie au fost la un nivel foarte ridicat. Din anii 90 încoace, drepturile date pe hârtie arată frumos, dar ele trebuie implementate”, a subliniat Petrovici.

Petrovici a spus că Serbia și-a asumat obligația, prin cele 35 de capitole, să adere la Uniunea Europeană. El a adăugat că noi, ca minoritari, am urmărit drumul parcurs de România și a punctat acele lucruri pe care noi am putea să le preluăm în funcționarea etniei noastre. A mai spus că pentru noi este importantă relația bilaterală între Serbia și România, unde sunt și puncte comune de discutat cu Uniunea Sârbilor din România care își au reprezentantul lor în Comisia Mixtă Sârbo-Română, unde trebuie puse anumite întrebări, nu ca probleme, ci ca și modalități de colaborare; dar, după cum a completat Petrovici, această comisie nu funcționează. Daniel Petrovici a subliniat importanța funcționării acestei comisii și din cauza procesului de retrocedare a bunurilor care aparțin comunității românești din Serbia și comunității sârbe în România, proces care nu s-a încheiat nici de o parte și de cealaltă. A mai amintit că reprezentarea politică a minorităților mai mici lasă de dorit, pentru că minoritățile restrânse numeric nu pot atinge pragul necesar pentru a intra în Parlament.

Slavomir Gvozdenović, președintele de onoare al Uniunii Sârbilor din România, a susținut că problemele și speranțele sârbilor din România și ale ale românilor din Serbia sunt comune. Când este vorba de probleme, el a amintit pe primul loc învățământul în limba sârbă din România, care după cum a susținut Gvozdenović, este în fața stingerii și fac ultimele eforturi să salveze ceea ce se mai poate salva. A mai spus că în momentul de față în România mai funcționează liceul în limba sârbă, iar școlile de la țară, în afară de cinci cazuri cu clasele I-IV.

Gvozdenović a vorbit și despre retrocedarea bunurilor care aparțin comunității sârbești din România care nu au fost retrocedate până în prezent. A spus că în perioada cât a fost deputat în Parlamentul României a cerut de la președinți și prim-miniștri celor două țări să aibă înțelegere pentru ambele minorități.

Enumerând în treacăt problemele din trecut, mai ales din perioada ceușistă, când minoritatea sârbă a suferit foarte mult, Gvozdenović a spus că în prezent ,,țara noastră”, față de cum a fost, nu numai că a făcut eforturi, ci a avut și multe realizări.

În încheiere, Gvozdenović i-a încurajat pe cei prezenți să se sprijine reciproc și i-a invitat la o nouă întâlnire ce va fi găzduită de Uniunea Sârbilor din România. Gvozdenović, după cum a mărturisit, speră că cele două țări vor auzi propunerile reprezentanților celor două comunități.

Juristul Marcel Drăgan a pregătit lucrarea ,,Autonomia culturală și protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale”. El a subliniat că a fost incadrat în toate schimbările legale începând din anul 2001, când a fost adoptată Convenția Cadru. Referitor la cele spuse de invitați referitor la inexistența unei legi a minorităților naționale din România, Drăgan a menționat următoarele: ,,Nu aveți nevoie de legi în condițiile în care aveți Constituție și practici bune, pentru că Serbia, deși are cele mai multe legi minoritare, nu are practică prea bună”.

El a explicat de ce este importantă protecția drepturilor și libertăților pentru apartenenții minorităților. A mai spus că în lucrare se întreabă dacă drepturile și libertățile minorităților naționale în Serbia există și care sunt acestea și că vine cu explicații privind însemnătatea celor mai importante dintre acestea.

Lucrări interesante și relevante pentru învățământ au prezentat și conf. univ. dr. Virginia Popovici (,,Posibilități de mobilitate Erasmus plus pentru studenții de limba și litaratura română din Novi Sad”) și Anișoara Țăran de la Institutul pentru Editarea Manualelor, care a vorbit despre examenul de finalizare. Acest exament are părți pozitive pentru învățământul în limba română dacă vorbim despre de grija statului în care trăim, dar, după cum a spus Anișoara Țăran, partea negativă sunt rezultatele elevilor.

Ziarista și stilizatoarea Marina Ancaițan a pregătit lucrarea ,,Politici lingvistice. Aplicarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare în Serbia”.

Goran Mrakić, redactor la editura Uniunii Sârbilor din România, a spus că în momentul când a preluat această funcție nu a dorit să se rețină numai la editarea cărților, ci și să diversifice pe e posibil viața culturală, în special la generațiile tinere, prin promovarea literaturii și culturii sârbe contemporane. Mrakić a confirmat că tinerii din România, ca și cei din Serbia, manifestă un interes scăzut față de cultura contemporană, fapt care provine din necunoaștere și din lipsa de comunicare. În ceea ce privește activitatea strict editorială, a punctat problema lipsei unui număr mai însemnat de tineri cu vârsta sub 30 de ani care ar fi capabili să scrie o carte de orice gen, iar nivelul de cunoaștere a limbii sârbe literare a tinerilor în mare parte nu este suficient de mare pentru a publica o carte. În ciuda acestor probleme, sârbii din România se bucură de o activitate editorială bogată, având resurse și capacități de a merge mai departe.

Despre problemele presei minoritare din Serbia au vorbit Mircea Lelea, redactor responsbail al revistei ,,Tinerețea”, în lucrarea ,,Mass-media locală minoritară pe parcursul integrărilor europene” și Valentin Mic, redactor coordonator la săptămânalul ,,Libertatea” (,,Mass-media în limbile minorităţilor naţionale şi procesul de aderare la UE”).

Despre situația actuală în cadrul manifestării Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina a vorbit Dimitrie Miclea, președintele Uniunii Teatrelor de Amatori ale Românilor din Serbia. El a prezentat lucrarea ,,Amatorismul teatral la răspântie de drumuri și interese”.

Valentin MIC

Textul integral îl puteți citi în numărul 22 din 01 iunie al săptămânalului ,,Libertatea”