Pandemia care a închis planeta nu e neapărat destructivă. Pe terenul limbii aceasta creează construcții de tot felul și pune în uz termeni pe care puțini dintre noi i-au mai auzit. Aceste bizarerii lingvistice ne descrețesc frunțile.

Izoletă, contacți, carantinat – iată doar câțiva termeni pe care oricine citește presa online din România îi întâlnește pe vremea coronei. De termenii de acest tip și alte greșeli de limbă pe care le fac jurnaliștii care relatează despre boala care a pus stăpânire pe toată lumea s-au ocupat prof. dr. Rodica Zafiu (Facultatea de Litere, Universitatea din București) și lect. dr. Emina Căpălnășan (Facultatea de Litere, Universitatea de Vest din Timișoara).

Să pornim de la denumirea bolii. S-a statornicit formula coronavirus, preluată,  evident, din limbile cu circulație internațională. De ce să nu îi spunem virusul corona? De ce preluăm cuvinte (în acest caz denumiri) din engleză atâta timp cât limba noastră ne permite să folosim construcții care sunt în spiritul ei? Aceasta nu este nicio noutate și chiar nu ar mai trebui să ne surprindă. Așadar, nu am rămas mirați când într-o emisiune la radio am auzit vorbindu-se de kituri (din engleză kit) în loc de truse  (fiind vorba despre trusele de testare). Nu ne-a surprins nici titlul unui comentariu pe dw.com/ro care sună așa: ,,Fără lockdown nu se poate”. Lockdown înseamnă ,,închidere, limitare a libertăților, izolare”. Iată trei soluții în limba română care l-ar putea înlocui! Adevărul că e în presa de limbă engleză lockdown este acum un cuvânt la modă și se folosește în contexte de tipul ,,Greece goes into lockdown”; adică ,,Grecia se închide / limitează libertățile/ se izolează”. Cine nu știe engleză, ce face? Stă mereu cu dicționarul în mână (sau deschis pe ecran)?

Marina ANCAIȚAN

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ,,Libertatea” din 28 martie 2020.