Românii din Serbia reprezintă o componenţă esenţială pentru Banatul sârbesc

Cu domnul Andrei Szabo, preşedintele Asociaţiei „Euroland Banat”, am vorbit despre proiectele pe care le are, prin prisma asociaţiei, cu românii din Voivodina.

Andrei Szabo lucrează de peste 20 de ani la Serviciul de Relaţii Externe, în departamentul care se ocupă de colaborările externe ale Judeţului Caraş-Severin cu regiuni, judeţe şi organisme internaţionale. Alături de judeţele Arad si Timiş, au o bună colaborare cu judeţele maghiare şi cu Voivodina în cadrul Euroregiunii Dunare-Criş-Mureş-Tisa. De asemenea, Judeţul Caraş-Severin a susţinut aderarea PA Vojvodina la Adunarea Regiunilor Europene (ARE), care este cea mai importantă organizaţie a regiunilor din ţari membre şi nemembre ale EU, organizaţie ce-şi are sediul la Strasbourg. Mai mult, tot Caraş-Severinul a fost susţinătorul PA Voivodina pentru aderarea la Programul „Eurodyssee”, program în cadrul ARE şi destinat tinerilor cu vârste între 18-31 de ani, prin care aceştia pot participa la un stagiu de specializare/practică pentru o perioadă de 3 şi 7 luni, în una dintre regiunile membre în program.

Domnul Andrei Szabo ne spune care sunt obiectivele Asociaţiei „Euroland Banat”: „Asociaţia „Euroland Banat” derulează proiecte în mai multe domenii. Acestea se adresează tinerilor, educaţiei non-formale, dezvoltării durabile şi protecţiei mediului. De asemenea, o componenţă importantă în activitatea organizaţiei o reprezintă salvarea patrimoniului cultural (cu un accent deosebit pe patrimoniul industrial – Banatul Montan este depozitarul a 25% din patrimoniul industrial inregistrat al Romaniei) şi promovarea turistică şi culturala. Trebuie mentionat că proiectele Euroland Banat vizează atât Banatul istoric cât şi un cadru internaţional, transfrontalier larg”. În ultimii aproximativ 15 ani Asociaţia Euroland Banat a derulat mai multe proiecte cu parteneri români şi sârbi. Iată câteva exemple: “Multicultural Banat – European Past and Future” („Banatul multicultural – Trecut şi Viitor European”), implementat între 2006-2007 şi “Wine road in Banat” („Drumul Vinului în Banat”), implementat între 2007-2008. Ambele proiecte au fost realizate în parteneriat cu Municipalitatea Alibunar, ca partener sârb, şi cu Formulul Democratic German din Caraş-Severin si Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa ca parteneri români. Organizaţia noastră a fost partener în cadrul Proiectului „Albina Bănaţeană” , derulat în parteneriat cu Centrul Ecologic „Habitat” din Vârşeţ. Acesta s-a adresat, în principal, apicultorilor, dar a vizat şi promovarea acordării titlului de leader în conservarea valorilor locale şi utilizarea lor în protecţia mediului, dezvoltarea rurală şi ecoturism; creşterea gradului de conştientizare a importanţei conservării biodiversităţii şi a dezvoltării economice transfrontaliere a comunităţilor rurale de-a lungul frontierei dintre Serbia şi România”, specifică Andrei Szabo.

Alte proiecte au fost: „Flavors and scents of Deliblato Sands” („Gusturi şi miresme în zona Dunele Deliblatei“), “Sweet weekend at Devojački bunar” („Un dulce sfârşit de săptămână la Fântâna Fetei”), ambele având ca partener Primaria Alibunar. Acestea au vizat creşterea competitivităţii economiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru comunităţile locale din zona ţintă, respectiv îmbunătățirea turismului prin promovarea comunităților locale și a dezvoltării teritoriale prin valorificarea optimă a resurselor culturale și naturale locale. De asemenea, proiectele au mai urmarit conștientizarea și creșterea interesului comunităților locale din Banat pentru un turism durabil ca promotor al dezvoltării rurale.

Domnul Andrei Szabo vine în Serbia cât poate de des, atât prin prisma proiectelor, dar şi pentru a mânca peşte bun pe malul Dunării, pentru a face drumeţie pe Cula Varşeţului, a bea bere bună la Becicherecu Mare, a participa la un concert interesant la Novi Sad sau la o întalnire culturală la Toracu Mare. În curând, daca se poate, o să viziteze Somborul, pentru a urma recomandarea lui Đorđe Balašević. Când vine vorba despre oraşele sau localităţile de Serbia pe care le îndrăgeşte cel mai mult, acestea sunt în special oraşele şi comunităţile din Banat şi Voivodina, poate şi pentru că le-a vizitat mai des, dar în acelaşi timp a descoperit cu bucurie şi câteva oraşe şi comunităţi din sudul Dunarii. În toţi aceşti ani a cunoscut oameni deosebiţi şi a legat prietenii cu localnici, indiferent că ei sunt sârbi, cehi, maghiari, slovaci şi, bineînţeles, români din Banatul sârbesc. „Privesc cu mândrie şi cu respect deosebit comunitatea românească, pe toţi cei care susţin şi duc mai departe tradiţiile, viaţa culturală şi spirituală a fiecărei minorităţi. Românii reprezintă o componenţă esenţială pentru Banatul sârbesc. Cred că e important să omagiem şi să susţinem proiectele culturale care păstrează această multiculturalitate bănăţeană, o adevărată comoară pentru întreg Banatul istoric. Calde îmbraţişări fraţilor români şi tuturor bănăţenilor”.

Trebuie menţionat faptul că Andrei este unul dintre cei care a salvat calea ferată Oravița-Anina, pe care autoritățile au vrut să o închidă. Printr-o mobilizare masivă a întregului Banat, dar şi a iubitorilor de căi ferate şi patrimoniu industrial din România şi din străinătate, societatea civilă a redactat o petiţie online care a adunat peste 10.000 de semnături. Mai multe administraţii locale din Banatul Montan au reacţionat şi de aceasta dată prin adrese oficiale. De asemenea, Asociaţia „Euroland Banat” a creat o nouă coaliţie de organizaţii şi instituţii care au înaintat mai multe petiţii către Administraţia CFR şi Ministerul Transportului, către parlamentarii bănaţeni, instituţii de cultură etc. La acestea a alăturat si cele peste 10.000 de semnături adunate. Acest nou demers comun al societății civile a reușit să salveze încă o data celebrul „Semmering bănățean”.

Adriana PETROI