Rezultatele europarlamentarelor din acest an au demonstrat că în Europa există o împărțire clară între est și vest. Așa-zisul ,,val verde”, care s-a răspândit în Germania, Franța, Belgia și Irlanda, abia dacă se face simțit în statele noi ale Uniunii Europene.

Partidele verzi au cucerit 2,2 la sută din voturi în Ungaria, 1,8 la sută în Croația și un sprijin neglijabil în Bulgaria și România. Numai șase din 75 de europarlamentari care fac parte din blocul verde provin din țările care au aderat la U.E. după anul 2004.

Aceste diferențe vin cu un rebus – cum pot verzii să cucerească voturi în părțile mai puțin prospere ale Uniunii Europene? – se întreabă portalul ,,Politico”.

După spusele analiștilor și ale politicienilor ,,verzi”, motivul este de natură economică. Votanții din Europa Centrală și cea de Est tind să se concentreze pe ,,pâine”, mai degrabă decât pe valorile ,,post-materialiste” pentru care militează verzii.

Reușită fragilă în Ungaria

Statele din centrul și estul Europei tind spre o dependență mai mare de carburanți fosili pentru nevoile lor energetice. Astfel, reducerile emisiilor sunt mai costisitoare și mai dificile de ,,servit” unui electorat sceptic. Recent, Polonia, susținută de Ungaria și Cehia, a impus veto la propunerea Comisiei Europene care viza ținta de zero emisii până în 2050.

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ,,Libertatea” din 31 august 2019.