LIBERTATEA” LA 75 DE ANI (1945-2020)

O literatură frumoasă originală, fie chiar şi una minoritară şi creată într-un mediu social multilingv, multicultural şi multiconfesional, nu se poate închipui decât ca un edificiu ridicat din temelii de temerarii scriitori, care mereu şi totdeauna doresc să se autodepăşească, dar şi să-i întreacă la capitolul inspiraţie pe confraţii lor, şi să-şi vadă inspiraţiile şi ideile transpuse şi eternizate pe coli de hârtie stocate între două coperte şi astfel să dăinuie peste timp şi peste generaţii în formă de cărţi. Aşa este cazul şi cu autorii şi cărţile Editurii „Libertatea”, editură care de mai bine de şapte decenii se dezvoltă şi fiinţează ca un compartiment foarte important al prestigioasei Case de Presă şi Editură „Libertatea” din Panciova, unică intituţie de acest gen la românii din Republica Serbia, respectiv Provincia Autonomă Voivodina – Republica Serbia.

Anul 2017 la Editura „Libertatea” a fost conceput un an aniversar, pentru că pe întreg parcursul lui s-au marcat 70 de ani de beletristică românească pe meleaguri voivodinene, 7 decenii de la apariţia la Vârşeţ a primelor trei cărţi de beletristică (poezie) originală ale autorilor români de la noi: “În zori” de Mihai Avramescu, „Drum prin noapte şi prin zi” de Radu Flora şi „Cântecul satului meu” de Ion Bălan. Aceasta s-a întâmplat după doi ani, respectiv după 1945 şi 1946, când au fost publicate, în traducere din limba sârbă, cărţi în spiritul vremurilor postbelice de atunci. În 1947 a apărut şi “Calendarul Poporului 1948”, care a precedat „Almanahului Libertatea” din vremurile contemporane, ca în anul 1948 să se publice şi primele piesele de teatru „Aprindeţi moara” de Mihai Avramescu şi „Nuntă fără voie” de Nicolae Polverejan. Tot în acel an au apărut şi primele manuale postbelice de la noi pentru şcolile primare şi medii. După aceea au început să vadă lumina tiparului şi cărţi de proză originală şi tradusă şi alte genuri livreşti, diversitatea cărţilor fiind o constantă a editurii noastre până în ziua de azi.

Pe tot parcursul existenţei sale, indiferent de sediul ei formal – la Vârşeţ, la Panciova sau la Novi Sad, iar în prezent la Panciova, Editura „Libertatea” s-a străduit să fie alături de cititorii şi autorii săi, să cultive limba română literară şi să le ofere tot ce era mai bun în anumite segmente de timp la capitolul creaţie literară originală în limba română sau tradusă din limba sârbă şi din alte limbi, respectiv în domeniul publicisticii şi pe planul cercetărilor ştiinţifice şi de specialitate la românii de pe aceste meleaguri. Pe lângă autori, redactori grafici şi alţi colaboratori implicaţi în editarea cărţilor, desigur că merite deosebite au avut şi redactorii şefi şi responsabili: Vichentie Idvorean, Mihai Avramescu, Aurel Gavrilov, Todor Ghilezan, Slavco Almăjan, Ioan Flora, Nicu Ciobanu şi, în prezent, Vasa Barbu, care au ghidat-o şi au făcut ca ea să fie ceea ce este azi.

Gândindu-ne la anii parcurşi, am meditat îndelung şi cu cibzuinţă despre editura noastră şi despre titlurile de carte care au văzut lumina tiparului sub sigla ei. Am încercat în gândurile noastre să evocăm începuturile activităţii editoriale după Războiul al Doilea Mondial şi să marcăm fazele şi transformările pe care le-a cunoscut ea până când nu a devenit ceea ce este astăzi. La fel să indicăm autorii cărţilor, bibliotecile şi colecţiile editurii noastre.

Editura „Libertatea” este, fără doar şi poate, o instituţie de primă mărime a creaţiei intelectualităţii noastre, un adevărat templu de idei şi inspiraţii transformate în cărţi de literatură, istorie culturală şi civilizaţie, lingvistică, manuale şi de cărţi de multe alte genuri, o bază de date despre românii din acest colţ al Serbiei şi din această zonă a Europei şi despre identitatea lor culturală şi spirituală, un subiect relevant care între cele două coperte ale cărţilor sale – al căror număr a depăşit de mult timp cifra 1.000 – a ştiut şi ştie să consemneze trecutul şi realitatea, rafinate prin intelectul şi creaţia autorilor ce şi-au lăsat amprente pentru toate timpurile prin semnăturile lor de neşterş.

Vasa BARBU şi Nicu CIOBANU

din Şapte decenii de beletristică

(Editura Libertatea”, Panciova 2019)

Articolul integral îl puteți citi în numărul 32 din 8 august 2020