În prima jumătatate a acestui an, cu Serbia a fost deschis un singur capitol de negociere.

Doi cu doi – așa putea fi descrisă dinamica deschiderii capitolelor din cadrul negocierilor cu UE asupra aderării Serbiei la blocul comunitar până în acest an. Descrierea derivă de la faptul că la fiecare conferință interguvernamentală s-au deschis câte două capitole. Se pare că aceasta nu mai este valabil, dar nu pentru că numărul capitolelor deschise în cadrul unei reuniuni a crescut, ci pentru că s-a micșorat.

Deși România, care a deținut președinția Consiliului Europei în prima jumătate a acestui an, a inclus eurouintegrarea Balcanilor de Vest printre prioritățile sale, pe data de 27 iunie a fost deschis numai Capitolul 9 – Servicii financiare.

,,Președinția UE face exact ceea ce îi spune numele – prezidează. Noi nu putem să impunem absolut nimic. Am fost un negociator cinstit. În ultimă instanță, Europa și Consiliul European funcționează pe consens. Asta a fost rezultatul, asta este Europa. Noi am trecut prin acest proces, noi știm ce înseamnă un ritm mai lent sau mai rapid. Important e ca ritmul reformelor să se susțină și să existe progres vizibil în timp”, a spus într-o declarație la ,,Libertatea”, Excelența Sa Oana-Cristina Popa, la festivitatea de încheiere a președinției României a Consiliului Uniunii Europene.

Pedeapsă din cauza lipsei de progres în capitolele 23 și 24?

Faptul că în cazul Serbiei s-au deschis până acum s-au deschis așa puține capitole în cadrul unei conferințe interguvernamentale se explică, în public, prin lipsa de progres în cadrul capitolelor fundamentale 23 și 24.

Tocmai în legătură cu capitolele 23 și 24 sunt cele mai severe critici din Raportul Comisiei Europene, publicat în mai.

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ,,Libertatea” din 17 august 2019.