Cea mai veselă şi cea mai colorată manifestare a românilor din Voivodina

Obiceiurile străvechi ale  carnavalurilor le-au preluat de la romani popoarele creștine.  Carnavalurile s-au organizat și în Evul Mediu. Le avem și astăzi la toate popoarele creștine, în special la romano-catolici, dar într-o oarecare măsură și la ortodocși. 

Românii bănățeni, însă doar cei din unele localități, au preluat carnavalurile de la germanii romano-catolici. Unul dintre aceste carnavaluri este Fășancul, un obicei străvechi care se practică în primele două zile ale  postului Paștilor („Lăsatul de Brânză”).

,,Scoțienilor” le-a revenit Premiul I

 

   Fășancul grebencean va fi inclus  pe lista patrimoniului cultural imaterial

Fășancul de la Grebenaț, în forma sa actuală, își are originea în carnavalurile germanilor din Biserica Albă. Sunt posibile și alte influențe, având în vedere faptul că măști asemănătoare  și ceremonia însăși se pot întâlni și în Banatul Montan (România), în localitățile Rudăria, Prigor, Ciclova Montană, Ciclova Română și Dognecea. Modul de executare a dansurilor nu exclude influența  germană. Un lucru important este că Fășancul grebencean va fi inclus pe lista patrimoniului cultural imaterial al Serbiei, a mărturisit Vesna Marjanović, etnolog din Belgrad. 

Dansul călucerilor

În dimineaţa zilei de 2 martie pe străzile din Grebenaț au putut fi admirați călucerii.   Conduşi de un vătaf şi îmbrăcaţi în frumoasele costume populare româneşti, acompaniaţi de muzicieni, aceștia au mers din casă în casă  dansând. Înainte ca dansul să fie jucat în centrul satului și seara pe scenă, ,,s-a bătut” în bătătură  la curtea fiecărui gospodar. Ouarii (căpeteniile călucerilor) au mers înaintea cetei de căluceri şi au vestit sosirea acestora. 

Vătaful este conducătorul cetei de căluceri. El merge singur înaintea călucerilor, care merg câte doi. Călucerii îl respectă, fiindcă vătaful instruieşte ceata şi conduce dansul care nu este deloc ușor, fiind  împărţit în 12 figuri. Pentru faptul că dansează la fiecare casă călucerii sunt răspălătiţi cu prăjituri, suc şi bani. Dansul e împărțit în două părți: așa-numitul călucerul mare și mic. În timp ce călucerul mic se mai joacă și în alte sate,  călucerul mare este specific satului Grebenaț.  

Expoziţie de artizanat şi costume populare româneşti

În prima zi a  Fășancului doamnele  de la Asociația Femeilor ,,Zestrea grebenceană” au organizat  o expoziție de artizanat și de costume populare românești. Colecția a cuprins câteva zeci de costume tradiționale care au adus în prim plan autenticitatea localității.

Cele câteva zeci de costume erau însoţite de obiecte de uz curent din gospodăria ţărănească tradiţională, cu valoare etnografică şi antropologică. La expoziție au participat și asociațiile femeilor ,,Trešnjar” din Kaluđerovo,  ,,Jasenovočanke” din Jasenovo și ,,Vredne ruke” din Biserica Albă. Expoziția a avut loc la  Şcoala Generală ,,Mihail Sadoveanu”. 

Parada  carelor alegorice

Cel mai interesant şi cel mai aşteptat moment al Făşancului a fost parada  carelor alegorice, sătenii prezentând în mod hazliu teme din basme, poveşti, filme,  istorie sau din viaţa de zi cu zi. Acestea satirizează deseori şi actualitatea locală sau fenomene din societate. Parada reunește  în centrul satului aproape toţi sătenii, dar şi zeci de turişti şi oaspeţi care vin special pentru acest eveniment la Grebenaţ.

Adriana PETROI

Mircea LELEA

Articolul integral îl puteți citi în numărul 3 din 14 Martie 2020