Lumea și noi

Frontierele interne ale Uniunii Europene se redeschid treptat

Frontierele interne ale Uniunii Europene se redeschid treptat

Începând cu 15 iunie graniţele interne ale Uniunii Europene, închise din cauza pandemiei de coronavirus, încep să se redeschidă condiţionat, dar nu peste tot în aceeași măsură. Unele restricții rămân și pe mai departe în vigoare.

Săptămâna trecută, comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, le-a cerut statelor membre ale UE să ridice controalele interne de la frontieră şi să permită redeschiderea graduală spre alte ţări începând din iulie. Această decizie ar putea ajuta la salvarea sezonului de vară, turismul fiind o ramură economică foarte importantă în majoritatea țărilor din Europa care alături de disciplinele recreative şi de cultură reprezintă aproape 10% din economia UE. Țările mediteraneene, care au fost puternic lovite de pandemie, asigură un procent chiar mai mare.

Relaxarea restricțiilor se referă la spaţiul Schengen care cuprinde 22 de ţări din UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia unde trecerea frontierelor se face fără controale. Din cauza pandemiei de coronavirus granițele au fost închise închise timp de trei luni, cu excepţia traficului de bunuri şi deplasarea lucrătorilor din domeniile esenţiale.

Discursul amenințător și radical al prim-ministrului Viktor Orban

Marcarea Tratatului de la Trianon din acest an a fost un moment foarte potrivit ca premierul maghiar Viktor Orban să susțină un discurs amenințător la adresa țărilor vecine și a țărilor din Vestul Europei.

Tratatul de la Trianon l-au semnat la 4 iunie 1920 Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte și de Ungaria, de altă parte. Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

În discursul susținut în orașul Sátoraljaújhely, prim-ministrul Viktor Orban a adus acuze grave țărilor din vestul Europei care „au violat graniţele milenare ale Europei Centrale”, subliniind că a ajuns momentul să se construiască un viitor comun împreună cu Slovacia, Serbia, Croaţia şi Slovenia, ţări mândre de caracterul lor naţional, istoria oferind acestor popoarelor din Europa Centrală şansa de a deschide o nouă epocă, să se ridice împreună”. Afirmația lui Viktor Orban cum că „vedem la vecinii noştri aspecte care ne despart, dar vedem şi ceea ce ne uneşte, iar noi vrem să facem marele Bazinul Carpatic împreună cu popoarele care trăiesc alături de noi”, omite state precum România, Ucraina și Austria, de asemenea,vecine cu Ungaria.

Tensiuni în Franța

Vandalizarea bustului lui Charles De Gaulle, cu câteva zile înainte de marcarea a 80 de ani de la discursul său din 18 iunie 1940 (în care acesta le solicita francezilor să continue lupta împotriva Germaniei naziste) şi de împlinire a cincizeci de ani de la moartea sa indică gradul tot mai mare de nemulțumiri din Franța.

Acest act de vandalism a avut loc într-un climat tensionat în Franţa, unde au avut loc mai multe manifestaţii împotriva rasismului şi a violenţei poliţiei, inspirate de protestele din SUA.

Eufrozina GREONEANȚ

Articolul integral îl puteți citi în numărul 25 din 20 iunie 2020