De la întemeierea satului, grădinile cu pomi fructiferi ale celor două Torace au ocupat cea mai mare suprafață în acest perimetru binecuvântat cu râul Bega, Timișelul de altădată.
Nu se știe precis când au fost plantați primii pomi fructiferi în zona de lângă periferia satului. Este demn de precizat că lângă localitate se găseau așa-zisele ,,gropi” imense din care a fost extras pământul pentru realizarea cărămidelor nearse din care s-au cosntruit casele.
În unele cazuri, zidurile interioare s-a clădit din pământ bătut cu paie, cu un diametru între 60-70 cm. Aceste adâncituri, de până la un metru, au fost înconjurate de izlazurile satului.
Ionel MIAT
Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul „Libertatea” din 3 martie 2018