Lumea și noi

Grevă națională pentru demisia preşedintelui Lukaşenko

Grevă națională pentru demisia preşedintelui Lukaşenko

La începutul acestei săptămâni, lidera opoziţiei din Belarus Svetlana Tihanovskaia a anunțat că se va declanşa o grevă la nivel naţional, în încercarea de a cauza demisia preşedintelui Alexandr Lukaşenko, care continuă să folosească forța asupra protestatarilor ce îi contestă mandatul. Anterior, Tihanovskaia îi dăduse un ultimatum preşedintelui aflat la putere din 1994, cerându-i să demisioneze până în ziua de duminică. În caz contrar, a avertizat lidera opoziției, va declanşa o grevă la nivel naţional.
În comunicatul public, Svetlana Tihanovskaia a afirmat: „Regimul a demonstrat încă o dată belaruşilor că singurul lucru de care este capabil este folosirea forţei. Acesta este motivul pentru care este prevăzută începerea unei greve naţionale”.
De amintit că după alegerile prezidențiale din 9 august, principalii opozanți ai președintelui belarus au fost trimiși la închisoare sau au fugit din țară. Criticii lui Aleksandr Lukașenko susțin că aceste alegeri au fost fraudate, astfel încât să îi asigure liderului autoritar de la Minsk un al șaselea mandat în funcție. Aleksandr Lukașenko a condus Belarusul timp de mai bine de un sfert de secol și a arătat că nu intenționează să facă un pas în spate, fiind încurajat de împrumuturi și de o ofertă de sprijin militar din partea aliatului tradițional, Rusia.
Svetlana Tikhanovskaya, candidatul opoziției din Belarus care l-a înfruntat pe Aleksandr Lukașenko la alegerile prezidențiale din 9 august, a părut oarecum dezamăgită după ce liderii Uniunii Europene au căzut de acord să aplice sancțiuni mai multor oficiali bieloruși, dar nu și lui Lukașenko însuși. În schimb, ea a lăudat atitudinea Marii Britanii, care nu s-a ferit să-l sancționeze inclusiv pe liderul autoritar de la Minsk. De partea cealaltă, Aleksandr Lukașenko a acuzat Occidentul că se amestecă în afacerile interne ale Belarusului și că încearcă să instige la o revoltă violentă împotriva sa.
Continuă conflictele în Nagorno- Karabakh
Conflictele sporadice la frontieră, de-a lungul așa-numitei Linii de Contact, care separă forțele armene și cele azere din prima linie, nu încetează. La o zi după ce la Washington au avut loc convorbiri cu intenția de a se încheia conflictul în această regiune a Azerbaidjanului cu populație majoritară armeană, în Nagorno-Karabakh au izbucnit noi conflicte între Azerbaidjan și forțele armate armene. Cu toate că oficialitățile locale au acuzat forțele azere că au bombardat clădiri în capitala Nagorno-Karabakh, oficialii de la Baku au negat acest lucru.
Ministerului Apărării republicii autoproclamate a comunicat că numărul victimelor armene printre soldați în conflictul care a început pe 27 septembrie a crescut în ultimele 24 de ore cu 36, în prezent fiind confirmate 936 de victime.
În Chile s-a votat o nouă Constituție
După o perioadă de 40 de ani, în Chile s-a votat o nouă Constituție. Referendumul a scos la urne 78 la sută dintre cei 7,4 milioane de chilieni. Legea fundamentală va fi redactată de o comisie formată din 155 de cetățeni aleși și nu de politicieni. De altfel, actuala Constituție este redactată în anul 1980, din timpul regimului generalului Pinochet.
În Chile, cea mai prosperă stat din America Latină, inegalitățile sociale sunt atât de mari, încât nemulțumirea populației a ajuns la cote maxime, considerându-se că inegalitățile din societate se datorează actualei Constituții, evident depășită de timp.
Un lider important al Al-Qaeda – ucis de forţele afgane
Şeful Centrului Naţional Antiterorist al Statelor Unite a confirmat moartea lui Al-Masri în timpul unei operaţiuni în provincia Ghazni. Al-Masri este considerat drept al doua persoană importantă în conducerea organizației Al Qaeda, numele lui aflându-se pe lista Biroului Federal de Investigaţii alături de cei mai căutaţi terorişti din lume.

Eufrozina Greoneanț

Articolul îl puteți citi integral în săptămânalul ,,Libertatea” nr. 44 din 31 ocrombrie 2020