timpul2
Vom împlini și vârsta de 75 de ani, cândva atât de îndepărtată, parcă de neatins, întocmai așa cum astăzi ni se pare mult prea departe vârsta de 100 de ani, dar și ea va fi depășită dacă vom avea înțelepciunea și pasiunea necesară să o atingem, să înțelegem că o vârstă și o instituție trebuie cultivată cu acel respect de care nu întotdeauna am fost demni pe măsura prestigiului instituției noastre.

Totuși, Casa, prin oamenii care an de an au zidit-o, a știut și a reușit să genereze o gamă complexă de valori, s-a bucurat de confirmarea realizărilor comune, acestea aparținând întregii etnii: prin compartimentul presei a adus pagini memorabile ale genului jurnalistic, a pus în mișcare și a materializat energiile unei întregi colectivități, fiind parte vitală din ființa românului minoritar în toate sferele de interes – învățământ, literatură, artă, cultură, creație în sensul larg al cuvântului – informând, iar prin acest compartiment instituţia noastră şi-a păstrat rolul de promotor al dreptului la informare şi exprimare în limba maternă, de promovare a valorilor noastre, a scrisului, creaţiei şi culturii.

A rămas templul în care literatura noastră, autentică, prin limba maternă, își găsește suportul de a fi valorificată și promovată. În fața unei colectivități a susținut interesul și posibilitatea de implementare a drepturilor acordate etnicilor minoritari, câte au fost posibile, prin care s-a cucerit, pas cu pas, libertatea încă firavă de exprimare a opiniei diferite, a adus lumină în casele oamenilor, devenind firescul necesar, parte din viața românilor.

Coloana vertebrală a Casei de Presă și Editură „Libertatea”, care i-a asigurat vigoarea necesară, legitimitatea de a fi acel spiritus movens, a fost oferită de generațiile de scriitori, publiciști, care atât prin publicațiile Casei: săptămânalul Libertatea, revistele Lumina, Bucuria copiilor, Tinerețea, cât și prin Editura „Libertatea” au creat o literatură autentică, astăzi recunoscută prin operele de certă valoare, au contribuit la istoria culturală și nu în ultimul rând, Casei i-au asigurat prestigiul, au injectat în trupul minoritarului român posibilitatea de a participa la universul nemărginit al cunoașterii.

Nicu CIOBANU

Articolul integral îl puteți citi în numărul 52-01 din 28 decembrie 2019 – 4 ianuarie 2020