Academia Română a organizat sâmbătă, 31 august 2019, cu începere de la ora 11, dezbaterea ,,Zestrea nostră – limba română”, prilejuită de sărbătorirea Zilei Limbii Române.

   Evenimentul a avut loc în Clubul Academicienilor (Calea Victoriei nr. 125) și a fost moderat de acad. Bogdan C. Simionescu și acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinți ai Academiei Române. Au luat cuvântul: acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură, senatorul Ion Hadârcă, membru corespodent al Academiei de Științe a Republicii Moldova, Valeriu Matei și Vasile Tărâțeanu, membri de onoare ai Academiei Române, ambii scriitori de limbă română de la Chișinău, respectiv Cernăuți. Referatul transmis de Costa Roșu, membru de onoare al Academiei Române a fost citit de vicepreședintele Academiei, acad. Răzvan Theodorescu.

 

    Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la data de 31 august ca urmare a unei inițiative legislative din 2011, votată de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. Ziua Limbii Române a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele Limba noastră pentru a transmite mesajul că limba română este vorbită nu numai între granițele țării, ci și dincolo de fruntarii.

    Dezbaterea organizată la Academia Română răspunde primei misiunii a celui mai înalt for cultural și ștințific al României, aceea de a se preocupa de normarea și cultivarea limbii naționale, prin elaborarea de dicționare, gramatici, antologii de texte, studii și cercetări, precum și prin sesiuni științifice și manifestări culturale destinate promovării limbii române ca principal factor identitar (B.C. al A.R.)

***

    ,,Limba română este patria mea” – declară, din inimă, marele Nichita Stănescu. Astfel spunem și noi, tot declarând din inimă, românii din afara granițelor că ,,Limba română este patria mea iubită”. Poate că pentru niciun alt etnic român afirmația nu este atât de valabilă ca pentru noi, românii autohtoni care am rămas, prin veridictele istoriei, în afara hotarelor statului român.

    După cei din Basarabia și nordul Bucovinei, românii din Serbia constituie grupul cel mai numeros și cel mai stabil, chiar dacă ei nu s-au bucurat de-a lungul timpului de condiții acceptabile de supraviețuire. Emigrările, căsătoriile mixte, tentația învățământului de toate gradele desfășurat în limba majorității și, nu în ultimul rând, lipsa unui sprijin concret și potrivit din partea statului român care, preocupat, așa cum este și firesc, de păstrarea unor bune relații cu cel iugoslav, apoi cu cel sârb, a arătat un interes ezitant față de populația românească de aici. În afară de acordarea unor burse pentru studii universitare, bine-venite oricând, acest interes s-a manifestat mai ales prin vizite ale conducătorilor unor instituții de cultură și de artă, încheiate uneori cu semnarea festivă a unor protocoale de colaborare care nu au părăsit decât rareori aceste veșminte sărbătorești.

    Dintre românii din Serbia, cei care încă mai locuiesc în Voivodina s-au bucurat în vremea din urmă de un sprijin substanțial din partea autorităților acestei provincii. După Casa de Presă și Editură ,,Libertatea”, cu toate compartimentele ei (redacția săptămânalului ,,Libertatea” înființată în 1945, Editura ,,Libertatea” care a editat peste o mie de titluri în cei 70 de ani, revistele ,,Lumina”, ,,Tinerețea” și ,,Bucuria copiilor”), în urmă cu un deceniu a fost înființat Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, care s-a dovedit a fi nu numai cel mai important centru de excepție științifică, ci și instituția care a reușit să coaguleze energiile spirituale și disponibile profesionale ale unui număr semnificativ de scriitori, universitari, jurnaliști, profesori și învățători. Aici am fondat o editură care va publica cărți, un Anuar, o revistă ,,Jurnal”, o altă revistă ,,Piramida” și revista ,,Cronica bănățeană”. Este vorba de cărți cu subiecte importante, prioritare pentru descifrarea trecutului și prezentului Banatului: demografie, istorie, familie și societate, biserică și religie…

    Anuarul vine să rotunjească activitatea curentă a Institutului, proiectele realizate de acesta, precum și cele mai semnificative evenimente din anul respectiv, organizate de etnia română din Republica Serbia. Această publicație va mai cuprinde articole și studii ale colaboratorilor noștri din țară și din România, despre noi, românii din Voivodina, cei de ieri și cei de azi. Revista de cultură, investigație și atitudine ,,Piramida” își propune, prin cele trei apariți anuale, un dialog deschis pe teme ce țin de spațiul cultural, investigații în sfera științei, precum și asigurarea comunicării pe acele subiecte care valorifică patrimoniul nostru identitar, dar și unele fenomene care se vor a fi sau sunt pe manieră culturală, științifică, lingvistică, artistică etc.

Costa ROȘU

Membru de Onoare al Academiei Române

Articolul integral îl puteți citi în numărul 37 din 14 septembrie 2019