Redactorii responsabili, așa cum le spune și numele, au responsabilitatea finală pentru un ziar; dar, dincolo de sarcinile de rutină redacțională, ei au și misiunea de a apăra, alături de colegi,  faima ,,Libertății”. Să auzim vocea lor!

Care a fost și este locul conținutului ziarului ,,Libertatea” în oceanul informațional?

 

Florin Ursulescu: Pe oceanul informațional se află o frunză care plutește, având pe ea totul ceea ce s-a scris în săptămânalul ,,Libertatea” timp de 75 de ani. Ziariștii ,,Libertății” s-au străduit ca ziarul să satisfacă dorințele cititorilor din rândurile minorității române, dar și să informeze despre evenimentele din țară și din lume. ,,Libertatea” a fost și a rămas unul dintre pilonii care ajută din plin promovarea și menținerea limbii române în aceste spații.

Ioța Bulic: Ziarul „Libertatea” a avut încă de la bun început o menire bine definită: anume, cea de a informa cititorii de etnie română de pe aceste meleaguri, dar şi de a consemna evenimente importante din viaţa minorităţii. Aceeaşi menire o are şi azi. „Ocenul informaţional” a devenit de la o zi la alta tot mai mare, iar ziarul „Libertatea”, vrând – nevrând, trebuia să ţină pasul cu noile tendinţe şi cereri. Cred că reuşeşte să facă faţă.

Florin Ursulescu

(redactor responsabil în perioada 1977-1983 și 1984-1987)

 

Florin Țăran: Poate că este prepotent să vorbim despre locul „Libertăţii” în oceanul informaţional, pentru că ziarul a fost înfiinţat  şi este şi acum dedicat,  în primul rând, cititorilor de pe malurile Timişului, Begăi, Căraşului sau Nerei. Totuşi, nu trebuie să uităm şi trebuie să respectăm faptul că o lungă perioadă după război, când nu era televiziune, iar radioul era un lux, „Libertatea” a fost singura legătură a românilor de aici cu lumea.

Nicu Ciobanu: Să informeze obiectiv, la timp; conținutul să corespondeze cu cititorii, să promoveze valorile identitare, să susțină libertatea de exprimare și de creație. Să nu facă compromisuri, să se opună cenzurii și influențelor care nu țin de Codul deontologic al jurnalistului.  Pentru că ziarul contribuie la formarea opiniei publice, e bine să aibă și o atitudine critică față de anumite devieri, dar și să evidențieze, imparțial, reușitele.

 

 

Costa Roșu: ,,Libertatea” a fost dintotdeauna – și ar trebui să fie și în viitor – un drept firesc la informare și cultură în limba maternă al românilor. În paginile ei ar trebui să predomine comentariul, textele analitice și articolele tematice, sinteza săptămânală și mai puțin informația, raportul sau știrea.

Biografia mea este legată de acest ziar, de acest săptămânal unde în decursul anilor am parcurs toate treptele,  până la conducerea lui (fiind redactor-șef și responsabil).  Despre ziar și revistele lui am scris 17 cărți, cu mai multe mii de pagini și, în plus, circa două mii de articole – interviuri și reportaje – despre viața românilor din Voivodina și fosta Iugoslavie. Datorită ziarului ,,Libertatea” am făcut cercetări de teren în toate localitățile românești și cunosc în detaliu totul, fie că este vorba de  oameni sau de evenimente. Intenționam să fac o istorie a acestora, exprimată în dicționare sau bibliografii, în monografii sau proiecte culturale bine gândite, o Istorie a culturii scrise.

Teodora Smolean: Informația a fost și este o necesitate vitală a omului. Astăzi putem afirma că interesul omului pentru informație a crescut într-o măsură considerabilă, pentru că ceea ce se întâmplă în jurul său, de cele mai multe ori, îl poate influența și afecta, astfel încât își poate direcționa și coordona acțiunile pentru realizarea țelurilor sale. Săptămânalul ,,Libertatea”,  prin conținutul său variat, prin informațiile colectate din toate localitățile populate cu români, bine conceput și organizat, a deținut și deține și astăzi un rol important în informarea comunității românești din Serbia. În toți acești 75 de ani conținutul  a fost influențat în mare măsură de situația politică din țară, astfel că temele abordate s-au schimbat în dependență de evenimente.

Viața culturală a ocupat o mare parte din cuprins, accentul fiind pus pe evenimentele organizate în minoritate. Numeroasele activități inițiate în Voivodina, din toate domeniile (cel social, sport, economie, agricultură…) au fost abordate în paginile ziarului. Săptămânalul ,,Libertatea”, în ansamblu lui,  reprezintă o expresie a egalității în drepturi de care se bucură românii din Serbia.

,,Libertatea” , cea mai longevivă instituție mass-media a românilor din țară,   este o publicație de familie. Subiectele abordate sunt scrise fără senzaționalisme, fără a folosi un limbaj de etichetat, insulte și discursuri de ură. Ziarul este conceput pentru a cuprinde segmente din viața românilor și tot ceea ce ține de apartenenții minorității române din Serbia.

Ioța Bulic

(redactor responsabil în perioada 1989-1990 și 1992-2000)

Puneți în balanță schimbările survenite în presa scrisă (revoluția digitală și trecerea la mediul online). Balanța înclină spre pozitiv sau spre negativ?

 

Florin Ursulescu: Pe vremea când eu îndeplineam funcția de redactor-șef, mediul online nu exista. Ziarul și alte publicații apăreau doar în formă scrisă. Condițiile erau grele, se lucra de regulă manual, iar informațiile au fost colectate direct de pe teren sau compilate. Astăzi, situația este mult mai favorabilă din punct de vedere al accesului la informații. Balanța totuși înclină spre pozitiv, deoarece cu apariția publicațiilor digitalizate publicul cititor este mult mai mare.

 

Ioța Bulic: În orice domeniu pentru a supravieţui trebuie să te adaptezi la noile situaţii. Acesta este şi cazul cu presa scrisă. Din îndepărtatul an 1945, când a apărut „Libertatea” şi până azi, au avut loc o sumedenie de schimbări. „Libertatea” s-a acomodat şi atunci, se acomodează şi acum. Informarea corectă şi la timp este lucrul primordial pe care trebuie să-l îndeplinească un mijloc de informare, indiferent în ce parte ar înclina balanţa.

Florin Țăran: Lumea şi tehnologia avansează, astfel că noi, cei mai în vârstă, care elaboram ziarul cu miros de plumb, trebuie să ne acomodăm, atât timp cât vom mai exista, revoluţiei digitale. Pentru ca această balanţă să fie pozitivă spre platformele online, nu este importantă forma sau formatul ziarului, ci conţinutul lui.

Florin Țăran

(redactor responsabil în perioada 2001-2002)

Nicu Ciobanu: Toate au un avantaj și un dezavantaj. Firesc că revoluția digitală a adus mai multe posibilități de comunicare și de receptare a conținutului, a dat o nouă viață, o nouă identitate presei scrise. În mediul online, „cititorul” poate participa direct la evenimentele consemnate de presă. Pe de altă parte, în mediul online se pot strecura mai multe erori, de la știrile false până la cele care nu transmit nicio informație. Sunt adeptul mediului online, acesta având un impact mai relevant și un diapazon mai vast de exprimare și comunicare, o posibilitate mai puternică de acaparare a potențialilor cititori.

Costa Roșu : ,,Libertatea” este prezentă pe Internet de aproape douăzeci de ani, ceea ce ne spune că noi, ca fiecare mijloc de informare scris, serios și responsabil, din bună vreme  ne-am familiarizat cu tehnologiile digitale și am profitat de ele. Internetul, ca o operă a epocii moderne, permite presei scrise să facă posibil ca informațiile lor să fie citite de un număr mai mare de cititori, ceea ce nu este posibil prin ediția tipărită. Totuși, acest proces de evoluție va continua o perioadă limitată de timp. Ziarul tipărit își are și în continuare publicul lui, îndeosebi printre oameni mai în vârstă, printre cei  care nu folosesc Internetul și care vor avea locul lor în folosirea mijloacelor de informare în viitorul apropiat.

 

Nicu Ciobanu

(redactor responsabil în perioada 2003-2006)

Teodora Smolean: Una dintre condițiile de bază pentru a evolua, în orice domeniu, este să fii în pas cu cele mai noi tendințe din respectivul domeniu. Ultimele tehnologii care vin în sprijinul jurnaliștilor  sau promovarea produselor noastre prin metode tot mai inventive sunt extrem de importante. O instituție aflată în plin proces de evoluție nu poate continua dacă se rupe de inovație, pentru că evoluția înseamnă de fapt inovare continuă, aplicată strategic în viața organizației.

O regulă de bază a marketingului spune că un produs, oricât ar fi de bun, nu există fără o promovare adecvată.  Promovarea unui ziar, în acest secol al tehnologiei, se poate face cel mai bine în mediul online și datorită rețelelor de socializare.

Săptămânalul ,,Libertatea” este vizibil în mediul virtual prin portalul web www.libertatea.rs,  care este citit și apreciat de publicul țintă. Acest fapt îl demonstrează datele statistice cu zeci de mii de cititori. Trebuie să amintesc conturile de Facebook și Instagram, care numără aproape 4.000 de adepți.  Recent am lansat aplicația pentru telefonul mobil Săptămânalul ,,Libertatea”.

Părerea mea este că, totuși,  balanța înclină spre pozitiv, deși nu trebuie să neglijăm nici dezavantajele așa-numitului ,,bombardament informațional” al epocii moderne, când viteza de transmitere și accesul la informație au căpătat noi valențe. În acest context presa de calitate este amenințată tot mai mult de fenomenul știrilor false. Viteza singură nu ar trebui să fie un standard. Calitatea materialelor jurnalistice (acuratețea, onestitatea și echidistanța) ar trebui să fie principalele atribute ale oricărei știri.

Dacă ați putea da timpul înapoi, ce ați face altfel?

 

Florin Ursulescu: Ar fi destul de greu ca modul în care realizăm ,,Libertatea” și celelalte publicații să le transferăm cu ani în urmă. Cred că în trecut am fi putut scoate un ziar mai de calitate, cu rubrici mai bine definite (comentarii, articole tematice, reportaje), iar ziariștii trebuiau să depună eforturi pentru a-și îmbogăți cunoștințele, pentru a fi mai inventivi și pentru a avea o mai mare putere de muncă. În trecut politica de redactare de multe ori a stabilit-o fondatorul (Uniunea Socialistă a Poporului Muncitor din Voivodina, Liga Comuniștilor din Voivodina, Sindicatul, comunele), astfel că nu era rar cazul când nu se publica ce s-a planificat, ci ceea ce se impunea din partea autorităților.

Costa Roșu

(redactor responsabil în perioada 1987-1989 și 2006-2011)

 

Ioța Bulic: Timpul  – din păcate, din fericire – nu îl putem da înapoi. Fiecare perioadă a avut urcuşurile şi coborâşurile sale, succese şi neajunsuri. Totuşi, dacă printr-un absurd am întoarce roata timpului, aş acorda mult mai mult spaţiu problemelor etnicilor români şi mediului în care trăiesc aceştia fiindcă ziarul „Libertatea”, pe lângă rolul informativ, mai şi un rol tot atât de important: arhivarea vieţii culturale și a celei social-economice,  pentru a putea fi oricând la îndemâna generațiilor viitoare dacă acestea  vor fi interesate.

 

Florin Țăran: Aceasta este o întrebare  ipotetică ce dă naştere unor emoţii şi nostalgii, ale redacţiei tradiţionale de ziar, unde nu numai că se elabora ziarul, ci se practicau lecțiile vieţii, se făcea politica sau cultura care nu apăreau pe paginile ziarului, dar care ţineau de fiinţa minorităţii noastre. Răspunsul la întrebare cred că este firesc.

Nicu Ciobanu: Nimic. Ca să pot să fac ceva altfel și timpurile ar trebui să fie altele, iar asta e foarte complicat. E mai bine să rămână așa cum este. Azi îmi dau seama că nici nu merită să refac ceva.

 

Teodora Smolean

(redactor responsabil din 2011 și în prezent)

Costa Roșu: În ziaristică, foarte puțin. S-au schimbat  mentalitatea oamenilor, condițiile… O știre lansată acum  se interpretează în felurite moduri. Oricum, ocazional. În restul domeniilor de activitate, cred că mai am destule de spus.

Teodora Smolean: Timpul, din păcate, nu îl putem da înapoi, dar cu siguranță sunt mai multe lucruri pe care, astăzi, din această perspectivă, le-am modifica. Desigur că multe lucruri se puteau face mai bine.  Poate că puteam realiza mai multe interviuri  cu oameni de la noi,  avea mai multe texte analitice, o altă organizare în redactarea paginilor…

 

Interviu realizat de Marina ANCAIȚAN