Cel mai nou număr trimestrial al revistei noastre „Lumina” este precum toamna vizibilă din acuarelele pictoriței Danka Novicki care ilustrează numărul, cu raze literare și științifice ce vădesc semnificații naționale, dar și pluriculturalitate, interculturalitate.

Editorialul redactorului este și de data aceasta o dramă lirică în trei tablouri inedite cu ecouri despre Ștefan cel Mare și doi Constantini (cel Mare și Brâncuși), o „privire din leagănul Europei” și o poveste despre „un muzeu cu pălărie, mâini și liră”. Tablourile sunt dedicate valahilor noștri Mihajlo Vasiljević și Adam Puslojić.

În paginile de istorie literară citim o notă lexicografică exhaustivă semnată de Ioan Baba, aducând astfel omagiu și concomitent revestire despre „Radu Flora (1922-1989) – în memoria colectivă a românilor din Serbia” la trei decenii de la plecarea de la cele lumești.

Compartimentul „Meridiane, paralele, transfrontaliere” este o re/cunoaștere plurilingvă și interculturală a unor poeți, încununați anul acesta cu premii literare prestigioase: Selimir Radulović – Premiul „Laza Kostić ” (Novi Sad), Florian Copcea – „Lira lui Orfeu” (Kostolac), Nedeljko Terzić – Premiul „Hyperion” și Slavica Pejović – Medalia „Mihai Eminescu” (Drobeta Turnu Severin), Stevan Tontić – „Marea Chartă de la Baziaș” (premiul Uniunii Sârbilor din România), Nataša Bundalo Mikić – Premiul „Stražilovo” (Sremski Karlovci). Poeziile publicate sunt într-o dublă ipostază (română și sârbă), în tălmăcirea lui Ioan Baba. Unii autori sunt inserați în cartea în curs de apariție „Novi duhovni most / Punte spirituală nouă” (culegere din lirica contemporană a poeților din Novi Sad și Timișoara, viitoare capitale culturale ale Europei).

În ceea ce privește colaborarea „Pro Saeculum – Lumina”, care durează de mai bine de cinci ani, citim un fragment din piesa de teatru „1496, luna lui Iulie 26” din piesa „Ștefan, după amiază” de poetul, romancierul și dramaturgul Viorel Savin pe care îl prezintă Rodica Lăzărescu.

Surprinzătoarele „Ecouri lirice” sunt patru poezii semnate de tânăra noastră speranță literară Antonela Mic.

La „Memoria anilor” citim proză de Nina Ceranu despre „Cum am vrut să încălțăm o sută de femei”. Narațiunea se desfășoară prin Satul Nou, Kopaonik, Belgrad… Mai lăsăm ceva și pentru cititori, eventual pe un fond muzical de „Bijelo dugme”.

La „Prezentări, semnale, lecturi” dr. Florian Copcea scrie despre D.R. Popescu și „Fascinantul spectacol al ficțiunii” în volumul „Ivan Turbincă și Iapa Troiană sau Ivan Turbincă nu se spală pe mâini” apărut la Piatra Neamț. Autorul scrie că „basmul plin de haz și de reflecții al lui Ion Creangă constituie doar un pretext, de ce nu: reactiv?, care îi permite lui D.R. Popescu șă-și descopere alterego-ul în spiritualul, fabulosul „gospodin” Ivan Turbincă…”. Un alt semnal surprinzător este prezentarea critică a cineromanului Catincăi Agache „Acasia”, ușă deschisă spre altă lume, semnată de Maria Stoica.

LibertaS

Articolul integral îl puteți citi în numărul 42 din 19 octombrie 2019