Mănăstirea Putna-Secrieș

Mănăstirile din nordul Moldovei sunt adevărate opere de artă. Bucovina oferă călătorului privelişti de o rară frumuseţe, la care se adaugă mai multe mănăstiri construite de mari domnitori şi boieri. Capitala de astăzi a părţii de sud a Bucovinei este Suceava, ridicată la rangul de Cetate de Scaun de cel mai mare şi cel mai iubit dintre români, Ştefan cel Mare, un mare sprijinitor al culturii şi al bisericii, ctitorind un număr mare de mănăstiri şi biserici. Aşezate între blândele coline ale Bucovinei, mănăstirile din această zonă a României sunt lumina din umbra codrilor.

MĂNĂSTIREA VORONEŢ constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare. A fost înălţată pe locul unde se afla o biserică de lemn. Când lucrările de construcţie se apropiau de final, Ştefan cel Mare a dăruit mănăstirii moşia Ştilbicani prin actul de la 17 august 1488. Odată cu încheierea construcţiei biserica a preluat vechiul hram al Sfântului şi Slăvitului Marelui Purtător de Biruinţă Gheorghe. Încă de pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare mănăstirea devine un important centru de credinţă şi cultură din Moldova medievală.

Pictura interioară a bisericii datează în cea mai mare parte din timpul lui Ştefan cel Mare. Printre aceste picturi de interior atrag atenţia mai ales: Cina cea de Taină, Împărtăşirea Apostolilor şi tabloul votiv al domnitorului Ştefan cel Mare( în naos). Pictura exterioară a Voroneţului, datând din timpul domniei lui Petru Rareş, este realizată la un înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel mai reuşit ansamblu al artei feudale moldoveneşti. Aceasta de distinge prin culorile vii, apropiate de cele ale naturii înconjurătoare şi care predomină verdele şi albastrul. Figurile biblice din aceste fresce exterioare sunt aproape de viaţă, însufleţite, fireşti. Mănăstirea Voroneţ a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2015. Din punct de vedere geografic, mănăstirea este situată la sud de oraşul Gura Humorului din judeţul Suceava, pe valea râului Voroneţ.

MĂNĂSTIREA SUCEVIŢA este prima ctitorie a boierilor Movileşti între anii 1581 și 1601. Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2015. Biserica Învierea Domnului de la mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în siturile protejate care fac parte din patrimoniul mondial.

Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină şi gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova. Pictura murală interioară şi exterioară este de o mare valoare artistică, fiind o amplă naraţiune biblică din Vechiul şi Noul Testament. Mănăstirea Suceviţa este situată în satul omonim, judeţul Suceava.

MĂNĂSTIREA PUTNA, supranumită Ierusalimul Neamului Românesc, a fost un important centru cultural. Aici s-au copiat manuscrise şi au fost realizate miniaturi preţioase. Lăcaşul deţine un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult şi icoane. Potrivit vechilor cronici moldoveneşti, zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ştefan cel Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 şi s-a terminat în 1469. Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter şi etaj, pe a cărei faţadă estică se află stema Moldovei…

Adriana PETROI
Articolul integral îl puteți citi în numărul 25 din 22 iunie 2019