În focar / interviu

MARELE FESTIVAL DE FOLCLOR AL ROMÂNILOR DIN VOIVODINA – R. SERBIA EDIŢIA A LX-A, UZDIN 2020

MARELE FESTIVAL DE FOLCLOR AL ROMÂNILOR DIN VOIVODINA – R. SERBIA EDIŢIA A LX-A, UZDIN 2020

O pâlpâire în peisajul cultural-amatoristic al românilor din Voivodina

Sâmbătă, 26 septembrie, în sala de spectacole a Căminului Cultural „Doina” din Uzdin s-au reunit soliştii vocali şi cei instrumentişti din satele noastre pentru a se prezenta la concertul Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina – R. Serbia, ajuns la ediţia cu numărul 60.

În anul 2020, specific din cauza pandemiei, festivalul s-a desfășurat la scară redusă, dar cu accent pe continuitate, pe necesitatea organizării. Întâmplător sau nu, ediţia din acest an a fost asemănătoare ci cea din urmă cu şase decenii pentru că la început festivalul a fost un concurs la care au participat doar solişti vocali şi cei instrumentişti. Diferenţa dintre concertul de la acea vreme şi cel de săptămâna trecută este că în urmă cu 60 de ani publicul interesat avea acces în sala de spectacole și s-a putut bucura de un concert la care au participat promotorii muzicii populare din satele cu români. De data aceasta iubitorii de muzică populară au avut doar două posibilităţi: să urmărească programul în transmisiune directă asigurată de C.P.E. „Libertatea” sau să aştepte ca Radioteleviziunea Voivodinei, care a înregistrat concertul, să difuzeze spectacolul în emisiunile sale. Din motive bine cunoscute publicul nu a putut asista la concert. Soliştii au interpretat cântece pe care le-au mai cântat la ediţiile anterioare ale Marelui Festival.

Concertul a început cu acordurile Orchestrei de Muzică Populară a Românilor din Voivodina al cărei dirijor este Roman Bugar, iar în postură de coordonator artistic s-a aflat Graţian Petrovici. Această formație a asigurat acompaniamentul pe tot parcursul concertului.

Marius Rămianţ, preşedintele Comitetului Local de Organizare, a subliniat importanța organizării Marelui Festival pentru păstrarea continuităţii şi a tradiţiei româneşti pe aceste meleaguri, indiferent de forma în care s-ar desfășura evenimentul. Dânsul a mulțumit Consiliului Naţional, comunei Covăciţa şi Bisericii Ortodoxe Române din Uzdin pentru sprijinul financiar.

Marius Rămianț, președintele Comitetului Local de Organizare

Dorel Cina, preşedintele Marelui Festival, a vorbit despre specificul ediţiei din acest an. Dânsul a mulţumit Orchestrei de Muzică Populară a Românilor din Voivodina în frunte cu Roman Bugar, soliştilor vocali şi instrumentişti, comunei Covăciţa, Consiliului Naţional Român, Consiliului Executiv al Marelui Festival, Casei de Presă și Editură „Libertatea”, Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, redacţiilor programului în limba română ale Radioteleviziunii Voivodinei, tuturor celor care au susținut festivalul. Dorel Cina a amintit că un sprijin deosebit a venit din partea lui Daniel Petrovici.

Dorel Cina, președintele Consiliului Executiv al Marelui Festival

Daniel Magdu, preşedintele Consiliului Național Român, a precizat că această ediţie s-a bucurat de sprijinul Consiliului chiar dacă festivalul se desfășoară sub o altă formă. Dânsul, după cum a spus, speră că ediţiile care urmează vor fi aşa cum ne-am obişnuit. Daniel Magdu a mai precizat că asociaţiile culturale care participă la festival se bucură de sprijinul financiar al Consiliului pentru ca în anii care urmează acestea să fie mai numeroase şi să prezinte un program de o calitate mai bună, fiind mai pregătite şi mai dotate cu ceea ce este necesar.

Daniel Magdu, președintele Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Serbia

Cinstea de a inaugura ediţia a revenit preşedintelui comunei Covăciţa Jaroslav Hrubik, care a salutat auditoriul în numele comunei Covăciţa. Hrubik a menționat că este important ca tradiţia Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina să trăiască, exprimându-şi gratitudinea pentru că festivalul a început şi continuă să existe în comuna Covăciţa, mai precis la Uzdin.

Programul propriu-zis a reunit 22 de solişti vocali şi instrumentişi din Uzdin, Seleuş, Ovcea, Ecica, Iancaid, Torac, Alibunar, Satu Nou şi Petrovasâla.

Mircea LELEA

Articolul integral îl puteți citi în numărul 40 din 3 octombrie 2020

Foto: Mircea Lelea