Adunarea Națională a Serbiei

Viața de noapte la Belgrad este una dintre principalele atracții turistice ale capitalei sârbești. Discotecile, barurile și restaurantele pe sute de barje de pe malurile râurilor Sava și Dunărea fac ca fiecare seară să fie o seară de vineri.

De-a lungul celor două râuri se află în jur de 300 de barje. Unele sunt deschise pe tot parcursul anului, în timp ce altele funcționează numai în timpul verii. Aici, oricine este pregătit să cheltuie bani găsește câte ceva. Fiecare barjă oferă un conținut, iar majoritatea vizitatorilor vin aici ca să fie văzuți și să vadă alți oameni. Pe unele barje se poate auzi muzică sârbească autentică, pe altele muzică pop sau rock în timp ce pe altele răsună muzica underground.

,,Râul este marea noastră”, îmi spune Nenad Rosić. În timpul zilei, interlocutorul meu este manager la o bancă străină din Belgrad, iar nopțile devine chitarist într-unul dintre barurile de pe barje. El afirmă că primele barje pe râul Sava au apărut în anii 60 ai secolul trecut, aparținând oamenilor înstăriți. La începutul anilor 90 au fost transformate în baruri. Pentru acea perioadă este specific faptul că s-a putut auzi numai muzică folk, iar aci elitele interlope și-au etalat puterile. Așadar, lichidările și exploziile pe barje au fost lucruri firești.

Situat pe malurile a două râuri, Sava și Dunărea, Belgradul este unul dintre cele mai vechi orașe din Europa. Belgradul este capitala Serbiei cu aproximativ 1.732.000 de locuitori, conform recensământului din anul 2011.

Cu numeroasele poduri și posibilități infrastructurale de comunicare cu restul lumii (aeroport, port naval, conexiune la autostrăzi…) Belgradul se apropie cu pași serioși de Europa Centrală, devenind un oraș care adună experiențele diferitor culturi. Peste podurile sale, Belgradul se întinde spre Srem prin Zemun și spre Banat prin Panciova.

Belgradul este și monument al naturii, ale cărui perle verzi sunt Kalemegdan, Tašmajdan, Avala, Topčider, Zvezdara, Košutnjak, Ada Ciganlija… Între mii de blocuri, bulevarde și piețe, se află rezervații naturale, cum sunt Grădina Botanică sau Marea Insulă a Războiului.

Belgradul este și un oraș al culturii și artei, unde sunt organizate unele dintre cele mai renumite manifestări din zonă precum: FEST, BELEF, BITEWF, BEMUS, Târgul Internațional de Carte…

Urme constructive și destructive pe parcursul istoriei au lăsat celții, romanii, bizantinii, ungurii, otomanii, habsburgii, sârbii, iugoslavii și din nou sârbii.

În continuare voi prezenta câteva locuri atractive ale capitalei sârbești care nu pot lăsa indiferent niciun călător.

Muntele Avala

Avala este un munte cu înalțimea de 511 metri. Este considerat una dintre cele mai atractive locuri în aer liber care trebuie vizitate. De centrul orașului îl despart 17 km. Pădurile și complexul natural sunt sub protecția statului din anul 1859.

În Evul Mediu, pe acest loc s-a aflat cetatea Žrnov, care a controlat accesul la Belgrad. Turcii au cucerit-o în secolul XV și au adaptat-o nevoilor. Cetatea a fost părăsită în secolul XVIII, iar în anii 1934 rămășițele acestei cetăți au fost dărâmate. În locul ei a fost ridicat Monumentul Eroului Necunoscut.

Denumirea Avala provine din secolul XIV de la cuvântul arab avali, însemnând ,,munte gol”. Acesta a fost împădurit în secolul XIX. În vârful acestui munte, în anul 1938 a fost ridicat un mauzoleu. Monumentul Eroului Necunoscut”, realizat de Ivan Meštrović, este dedicat eroilor sârbi din Primul Război Mondial.
În drum spre vârful muntelui, există încă un monument ridicat în cinsta delegației ruse care a pierit într-un accident aviatic pe data de 19 octombrie 1964. În acest accident al avionului ,,Iljušin 18”, căzut pe acest loc, și-au pierdut viața toți pasagerii între care s-a aflat și o delegație a armatei sovietice în frunte cu mareșalul Bjuruzov, plecată spre Belgrad la manifestările de marcare a 20 de ani de la eliberarea Belgradului.

Conacul cneazului Miloš

După ce a construit câteva conace la Belgrad pentru soție și copii, în perioada 1831-1834 cneazul Miloš Obrenović a făcut unul și pentru sine în partea Belgradului numită Topčider. Ornamentele bogate ale tavanului și pereților s-au păstrat, parțial, până astăzi. O vreme aici a fost muzeul cneazului Miloš și al lui Mihailo Obrenović, apoi Muzeul de Vânătoare (1929). Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la Prima Răscoală Sârbească (1954), aici a fost deschis Muzeul Primei Răscoale Sârbești pe tema eliberării de sub turci. Exponatele acestui muzeu au servit ca punct de plecare pentru înființarea Muzeului de Istorie al Serbiei (1963).

Palatul căpitanului Miša Anastasijević

Palatul căpitanului Miša Anastasijević

Clădirea a fost construită în perioada 18581863 ca palat privat al lui Miša Anastasijević, cel mai bogat om din Serbia acelor vremuri. Proiectant a fost cehul Jan Navole, care a proiectat și alte clădiri remarcabile din Serbia. Marele filantrop Miša Anastasijević a dăruit clădirea poporului sârb, pentru a servi la activități culturale și educaționale. La vremea respectivă, acesta a fost cel mai mare și cel mai frumos palat din Serbia. Arhitectura palarului combină diferite stiluri, culturi și epoci, cu elemente pregnante renascentiste și romantice.

Valentin MIC

Articolul integral îl puteți citi în numărul 23 din 8 iunie 2019