Lumea și noi

Măsuri economice în perioada pandemiei

Măsuri economice în perioada pandemiei

Pe lângă măsurile de combatere a epidemiei de coronavirus, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a anunțat duminică seara măsurile ce urmează să fie luate pentru asigurarea stabilității economice în țară.

Acest pachet de măsuri prevede cinci miliarde euro pentru implementarea mai multor demersuri economice: ajutor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii, industria hotelieră și acele întreprinderi care nu au concediat mai mult de 10 la sută din angajați, pentru plata salariilor pe economie și acordarea de credite.

Măsurile mai prevăd și un ajutor de câte 100 euro pentru fiecare cetățean major, în momentul de față în Serbia existând 5,2 de milioane de persoane cu vârsta peste 18 ani.

Vučić a menționat că în această perioadă salariile și pensiile nu se vor micșora, pensionarii urmând să primească pe 10 aprilie pensia într-o singură tranșă la care se va adăuga un ajutor de 4.000 de dinari. Cei care au venituri mai mici de 30.000 dinari vor primi și alimente.

Președintele Serbiei a subliniat că situația economică este foarte grea. El a mai punctat că s-a consemnat o scădere mai mare în trimestrul al doilea, dar că se planifică o creștere puternică în trimestrele trei și patru.

Referitor la situația din țară în legătură cu coronavirusul, epidemiologul Predrag Kon a afirmată că suntem într-o poziție mai favorabilă decât multe alte țări din regiune, în ultimele zile consemnându-se o stagnare a numărului de persoane infectate.

După spusele lui Kon, este posibil să fie vorba doar despre un repaus. Totul depinde de măsura în care cetățenii vor respecta recomandările, a completat epidemiologul.

Predrag Kon a precizat că în 30 martie în Serbia au fost consemnate 16 decese și 785 de persoane infectate cu coronavirus, dintre care 65 sunt conectate la aparatele de respirație.

21 de ani de la atacul NATO

La 24 martie s-au împlinit 21 de ani de la atacul armat al forțelor NATO asupra Iugoslaviei. „Cetăţenii Serbiei nu vor uita niciodată crima comisă de coaliţia a 19 cele mai puternice ţări ale lumii, dar nici miile de persoane ucise în acea agresiune, ei fiind vinovaţi doar din cauză că erau sârbi sau cetăţeni ai Serbiei.

Am fost vinovaţi, deoarece marile puteri occidentale au dorit ca divizarea teritoriului sârb să continue, iar Serbia şi cetăţenii ei au fost, după cum au spus ei, doar o pagubă colaterală. Au atacat şi au ucis Serbia pentru a răpi Kosovo şi au crezut că şi-au încheiat sarcina în anul 2008. Fizic au fost mult mai tari în 1999, Serbia fiind foarte slabă din punct de vedere politic până în 2008”, a menționat președintele Aleksandar Vučić.

Atacul forțelor NATO a a avut loc fără acordul Consiliului de Securitate. Bombardamentele au durat 78 de zile, iar motivul începerii lor a fost presupusul atac săvârșit de către poliția sârbă asupra cetățenilor din Kosovo și Metohia cu scopul unei epurări etnice, forțele NATO motivându-și intervenția într-un moment de criză umanitară.

Albin Kurti
A căzut Guvernul lui Albin Kurti

În plină epidemie de Covid-19 la Priștina a căzut Guvernul lui Albin Kurti. Inițiativa a venit din partea Partidului Democrat din Kosovo în frunte cu Kadri Veseli, care a format o coaliție cu formațiunea politică „Autodeterminarea” a lui Albin Kurti. Acestora li s-au atașat celelalte partide din opoziție.

Eufrozina GREONEANȚ

Articolul integral îl puteți citi în numărul 14 din 4 aprilie 2020