Ileana Ursu, Umbra și numele ei/ Senka i njeno ime, cu o prefață în limbile sârbă și română de Virginia Popović, Zrenianin, Editura ICRV, 2019, 257 pag.

La sfârșitul anului trecut, la Editura Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina din Zrenianin a apărut o carte mult așteptată a poetei Ileana Ursu. Fără a avea un program estetic declarat sau conştiinţa obligatorie a apartenenţei la o grupare literară, poeta Ileana Ursu a oscilat între paradigma literară a anilor ‘70 şi cea a optzeciştilor, marcând o altă etapă în evoluţia liricii feminine din Banatul sârbesc. Versurile ei sunt prezente în paginile unui număr mare de ziare și reviste din Voivodina, precum sunt revista „Lumina”, ziarul „Libertatea”, dar și reviste sârbești „Polja”, „Književna reč” etc. A publicat volumele: Abilitatea vrăjitoarei, 1985; Vreme za bašte (Timpul pentru grădini), 1985; Omul-pasăre neagră, 1996; Jelabuga, 1996; Candelabrul candid, 1998; Nu mă numesc Noel, Pe limba peștilor, 2007.
Odată cu apariţia primelor scrieri feminine pe teritoriul Banatului sârbesc (Voivodina), criticii literari au pus în discuţie valoarea excepțională a acestor texte, care au devenit o alergare în galop a literaturii masculine din Voivodina. Ideile feministe au pătruns şi în literatura din Voivodina prin poezia Ileanei Ursu, voce lirică care s-au afirmat odată cu generaţia-promoţie ’70 a literaturii române din Banatul sârbesc. Poetă, traducătoare și autor de antologii din proza și poezia poeților români din Voivodina, foarte bună cunoscătoare a evoluției literaturii române pe aceste meleaguri, a pus întotdeauna umăr la umăr literatura română cu literatura sârbă, realizând cu toată forța ceea ceea ce și-a propus în circuitul vieții ei – să realizeze o punte de legătură între poeții sârbi și ai altor minorități conviețuitoare în arealul multicultural voivodinean, cu cei români. De aceea, nici nu miră faptul că poeziile ei sunt de foarte multe ori publicate în oglindă – română și sârbă, în volume bilingve, promovându-se astfel ceea ce este cel mai prețios pentru identitatea noastră, cuvântul scris. Despre poezia Ileanei Ursu s-a scris în țară și străinătate, cititorii sârbi au putut face cunoștință cu versurile ei prin traduceri, iar criticii literari au caracterizat-o precum „o magiciană a (ne)cuvântului cuvântat” (Florian Copcea).

 

 

                                                                                                             Conf. univ. dr. Virginia Popović

                       Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ,,Libertatea” nr. 09  din 29 februarie 2020