Retrovizor

Oglinzile

Oglinzile
DEX: Obiect cu o suprafață netedă și lucioasă de diferite forme, făcut din metal sau din sticlă, acoperit pe o față cu un strat metalic și având proprietatea de a reflecta razele de lumină și de a forma astfel, pe partea lucioasă, imaginea obiectelor.A se oglindi: A (se) reflecta, a (se) proiecta pe o suprafață lucioasă sau într-o oglindă. ♦ Refl. (Despre oameni) A se privi în oglindă; a se admira (privindu-se în oglindă). ♦ Refl. Fig. (Despre stări, fenomene, acțiuni etc.) A apărea ca un reflex al anumitor împrejurări; a se răsfrânge. ♦ Tranz. A înfățișa, a reprezenta.

Oglinzile, uneori, mint, alteori deformează realitatea, o fardează, ascunzând adevărata înfăţişare a oamenilor. De-a lungul istoriei oglinzile au fost utilizate drept arme de luptă. În al doilea război punic, din AD 214 Archimede le-a folosit pentru arderea, de la distanţă, a corăbiilor romane în timpul asediului Syiracuzei. În legendă, oglinda fermecată, arată masca vrăjitoarei care ar fi vrut să fie cea mai frumoasă din lume.

Oglinda retrovizoare însă are şi ea o întrebuinţare asemănătoare. Ea apropie sau depărtează lucrurile, timpul şi oamenii. La cei din urmă m-am gândit, nu de mult, umblând prin Timoc. Am întâlnit acolo ,,proscrişi”, adică nişte oameni fără căpătâi care, în concepţia lor, supravieţuiesc privind doar în oglinda retrovizoare lumea ce îi înconjoară. Ei zic că în trecut minoritatea românească din regiune avea cultul trecutului. Evident, aşa este, numai că dacă intri cu ei în discuţie nu au nici un element care să-I susţină. Şi asta pentru simplul motiv că sunt străini de istoria străbunilor  pe care i-a şi uitat.

Aşadar, aceşti pseudo-eroi contemporani în aparenţă duc grija viitorului generaţiilor ce vor urma. Pe ei nu-i interesează cine şi cum vor moşteni zestrea de iubire de neam a înaintaşilor. În primul rând fiindcă, o parte dintre ei, nu au carte. Şi fiindcă veni vorba de carte, i-aş întreba pe ipochimenii demnitari români care le ţin isonul în plângăcioasele coruri cu care umblă în pelerinaj prin stânga Dunării, cum pot nişte semi-analfabeţi să susţină consolidarea limbii române în spaţiile etnografice românâneşti din Serbia?

Prof. dr. Florian COPCEA

Articolul integral îl puteți în săptămânalul ,,Libertatea” din 10 martie 2018.