Sărbătoarea Învierii Domnului este celebrată în Banat și i se acordă o valoare deosebită. Paştile sunt cea mai importantă sărbătoare creştină, întrucât comemorează  Învierea Domnului Iisus Hristos. Învierea este astfel celebrată la sfârşitul postului Paştelui şi la trei zile după răstignirea lui Iisus Hristos. Tradiţiile specifice acestei sărbători sunt încă păstrate cu sfinţenie. Sărbătoarea Învierii este prilej de reunire a familiei la masă cu preparate tradiţionale, este motiv de bucurie şi optimism.

În tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat de  postul de şapte săptămâni. O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, agricultorii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei şi curţii, pentru ca totul să fie curat. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi astfel ultima vineri din Postul Mare. Este numită şi Vinerea Paştilor (pentru că este ultima vineri dinaintea Paştilor),  Vinerea Patimilor  (deoarece în această zi a pătimit şi a fost răstignit Iisus Hristos) Vinerea Neagră și Vinerea Seacă (pentru că în această zi există obiceiul de a ține post negru).

Sâmbăta  Mare este ziua în care creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos şi pogorârea în iad, prin care neamul nostru,  fiind chemat din stricăciune,  a fost mutat spre viaţă veşnică.  Sâmbăta Mare este ziua tăcerii adânci dinaintea Învierii, în care Hristos sfărâmă moartea în iad şi cheamă  la înviere întreaga umanitate. Atunci femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărurilor. De obicei,  tot în sâmbăta mare este sacrificat mielul, din carnea căruia se pregătesc mâncăruri tradiţionale.

Adriana PETROI

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul „Libertatea” din 27 aprilie – 4 mai 2019