Posibilităţi de revitalizare a agriculturii

Agricultura este ramura primară a populaţiei din satele Comunei Alibunar, îndeletnicire practicată de circa 52% de persoanele apte de muncă. Până în urmă cu câţiva ani, când produsele agricole au fost apreciate pe piaţa autohtonă, veniturile în agricultură au contribuit la ridicarea nivelului de trai în mediul rural. Dar, din cauza globalizării economiei şi aplicării noilor tehnologii agrotehnice, ţăranii de la sat nu mai sunt în stare să urmărească aceste oportunităţi impuse de lumea modernă. Nu le rămâne altceva decât să se împace cu această situaţie şi să deschidă calea celor tineri care manifestă interes pentru aplicarea noutăţilor din agricultura modernă.
Conform datelor statistice elaborate de organele competente, rata ocupării forţei de muncă în sectorul agricol este de 26%, iar ponderea medie a agriculturii atinge 1,6 procente. Din aceasta rezultă că productivitatea agriculturii este sub media Uniunii Europene, care este de 25%, datorită nivelului scăzut de utilizare a capitalului prevăzut pentru dotarea cu echipament agricol modern (tractoare ultramoderne, mecanizaţie sofisticată, realizarea infrastructurii locale).
Concret, Comuna Alibunar dispune de aproximativ 45.000 ha de terenuri arabile, ceea ce reprezintă 85 la sută din suprafeţele agricole. Trebuie menţionat faptul că aproape 3/4 din suprafeţele agricole se află în posesie privată, din care 162 ha sunt livezi, 265 ha podgorii, 5.785 ha păşuni, iar luncile cuprind 986 de ha.
Potrivit informaţiilor primite de la Sectorul Comunal pentru Economie şi Servicii Publice, începând din anul 1992, când a fost adoptată Legea privind retrocedarea imobilelor, terenurile agricole au fost restituite foştilor posesori, iar păşunile şi livezile au fost returnate satelor. A urmat apoi o perioadă de revitalizare a agriculturii, majorându-se simţitor productivitatea muncii. A fost aceasta o perioadă prosperă pentru agricultură, care, din nefericire, nu a durat prea mult. Economia a intrat în recesiune, iar preţul la produsele agricole a stagnat, astfel că nici producătorii individuali nu au fost motivaţi să majoreze producţia. Una din cauzele principale ar fi şi faptul că statul a modificat politica de aplicare a subvenţiilor menite sectorului agrar.

                                                                                                                                                             Ion Mărgan

Articolul îl puteți citi integral în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 46, din 16 noiembrie 2019


Autoguvernarea locală a format o echipă de specialişti în domeniu, care are menirea de a elabora unele proiecte care să contribuie la trezirea interesului printre tinerele generaţii să se ocupe cu agricultura. Însă, pentru ca preocuparea de bază a tinerilor de la sate să devină agricultura, ei trebuie să fie stimulaţi financiar. Situaţia lor se poate îmbunătăţi doar în cazul în care vor beneficia de posibilitatea de a ridica credite bancare pentru cumpărarea utilajelor agricole, care le pot asigura un venit mai considerabil pentru existenţa şi prosperitatea lor.
O constatare generală ar fi că există şanse pentru revizalizarea agriculturii şi ele nu trebuie ratate de autorităţi, deoarece agricultorii sunt unul din pilonii statului.