Pentru că în ultimul timp Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia este tot mai închis faţă de români şi opinia publică, ignorând mass-media pe care nu o informează despre şedinţele şi activitatea consiliului, despre concursurile pe care le deschide doar pentru câteva zile ca românii nici să nu afle că au posibilitatea de a solicita sprijin financiar din partea consiliului naţional, am considerat drept obligaţie morală ca și pe această cale să mă adresez românilor.

Stimaţi români, marţi, 7 mai a.c. la sediul C.N.M.N.R.S. de la Casa Butoarcă din Vârşeţ a avut loc şedinţa Departamentului pentru cultură al C.N.M.N.R.S.  Aflând pe căi neoficiale că unele proiecte depuse la concursul C.N.M.N.R.S. „au dispărut”, în calitate de membră a C.N.M.N.R.S. am decis să mă prezint la şedinţa departamentului, drept care îmi este garantat de Statut şi lege. La această şedinţă, preşedintele C.N.M.N.R.S. dr. Ion Omoran a încălcat grav prevederile Legii  Consiliilor Naţionale ale Minorităţilor Naţionale prin faptul că nu mi-a permis să particip la şedinţă, menţionând că şedinţa este închisă. Totodată, coordonatorul departamentului, Marius Rămianţ a precizat că şedinţa va fi închisă „pentru ca să poată vorbi liber”.

Conform legii, toate şedinţele C.N.M.N.R.S. (inclusiv ale departamentelor) sunt publice şi deschise pentru oricare persoană care doreşte să le urmărească, cu atât mai mult pentru membrii CNMNRS care au fost aleşi de români să le apere drepturile în acest for reprezentativ al minorităţii noastre. Totuşi, după ce am fost dată afară cu un ton dictatorial de către preşedintele C.N.M.N.R.S. care a susţinut că el are mai multe drepturi decât noi ceilalţi membri (muritori de rând) ai C.N.M.N.R.S., altor membri ai consiliului, care au venit ulterior, li s-a permis chiar şi participarea activă la această şedinţă.

Aleksandra Ranković,

în calitate de membră a C.N.M.N.R.S.

Articolul integral îl puteți citi în numărul 20 din 18 mai al săptămânalului ,,Libertatea”