Prof. Jasna Krsmanović

Jasna Krsmanović s-a născut pe data de 10 septembrie 1990, la Užice. De la naștere trăiește cu paralizie cerebrală infantilă, ceea ce înseamnă că nu poate merge și folosește scaunul cu rotile.

A avut 13 intervenții chirurgicale și două atacuri epileptice. Pe lângă toate acestea, nu a renunțat niciodată la vise, iar prin ceea ce a realizat  ne dă  lecții de viață.

 

-Trăiesc cu această boală din greșeala medicilor! Când am doar 18 luni, un medic i-a zis mamei mele: „Doamnă, din copilul dvs. nu va fi nimic!” Nu îmi dau seama  că există oameni fără suflet care pot spune așa ceva! Mama mea nu a renunțat nicioadă. M-a susținut, m-a iubit, iar eu am reușit să termin școala, să fiu șefă de  promoție la Facultatea de Filologie din Novi Sad și să-mi îndeplinesc visele. Calea mea a fost spinoasă, dar  am  depășit orice obstacol.  Nu aș vrea să mă schimb cu nimeni.  Oricât mi-ar fi de greu, drumul meu mi l-a dat  Dumnezeu. Dacă nu aș lupta zilnic, nu aș mai fi eu, iar viața mea nu ar mai avea niciun rost.

Cu sprijinul mamei care a crescut-o singură, Jasna  a reușit să termine Școala Generală „Sfântul Sava“ din Bajna Bašta la un învățător minunat, Budimir Janković, de care își amintește cu drag: – Colegii săi l-au condamnat pentru că  m-a primit în scaunul cu rotile.  El le-a răspuns: Dacă  mama ei o poate aduce  în fiecare zi, de ce nu aș primi-o? Ea este  un copil, ca și toți ceilalți. Țin și astăzi legătura cu domnul învățător, dar și cu colegii de școală. A fost o perioadă minunată”.

Pe atunci, tatăl  a părăsit-o. Jasna s-a mutat cu mama ei  la Vârșeț. A absolvit cursul superior  la Ș.G. „Mladost”. În anul 2008 a plecat la  Podgorica. Acolo  a  terminat școala medie (profilul: tehnician juridic-administrativ) în cadrul Centrului de Resurse pentru Copii și Tineret, unica școală din Balcani adaptată pentru copii cu dizabilități: „Mi-a fost greu, pentru că am fost nevoită să stau la cămin, departe de mama. Am fost însetată de cunoștințe și asta a fost mai tare ca orice. Îmi puteți lua tot, dar lăsați-mi cărțile!”

Pentru că viața mea nu poate fi cuprinsă într-un interviu,  voi scrie un roman autobiografic cu titlul „Cheia vieții a fetei care zâmbește”.

În anul 2012, Jasna s-a înscris la Facultatea de Filologie din Novi Sad, Departamentul pentru literatură comparată cu teoria literară. A absolvit a doua în generație și și-a dat licența  pe data de 9 septembrie 2016, devenind filolog comparativ. Nu s-a oprit aici. A făcut studiile de masterat la Departamentul pentru literatura compară cu teorie la aceeași facultate.  Pe data de 9 iunie 2017 și-a finalizat și aceste studii cu lucrarea „Arta teatrală, a filmului și radio-dramei, ca bază pentru adaptării unității de învățământ – Kir Janja, Jovan Sterija Popović” (mentor: prof. Sofija Košničar). A fost primul student   în generația sa care a susținut disertația cu 10 și cu  media anilor de studii 9,71. A devenit profesor cu master în limba și literatura sârbă. Vorbește  enegleză, franceză și spaniolă.

Chiar dacă viața a fost dură cu ea, Jasna nu a cedat în fața dificultăților și este membră activă a societății. După cum ne mărturisește, are două iubiri mari: actoria și cuvântul scris. Scrie poezii din fragedă  copilărie. Poezia „Pot și vreau” a scris-o la vârsta de 13 ani. Copiii i-au zis: ,,Nu vei reuși,  ești copil cu dizabilități”, dar mama ei i-a dat alte lecții: ,,Poți, vrei, vei reuși”. Cuvintele mamei  au fost un îndemn.

Mariana STRATULAT

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul „Libertatea” din 14 aprilie 2019.