Asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani, considerat „campion al luptei împotriva terorismului”, a fost un bun motiv pentru ca preşedintele iranian Hassan Rouhani să reacționeze dur împotriva politicii lui Donald Trump, dar și a comunității internaționale. La două zile după ce Iranul a anunţat o nouă reducere a angajamentelor sale asumate în faţa comunităţii internaţionale în legătură cu programul său nuclear, Rouhani a reafirmat că Iranul este pregătit să revină la aplicarea deplină şi integrală a acordului încheiat cu partenerii său externi asupra acestui subiect dacă aceştia îşi îndeplinesc obligaţiile”.

Nici S.U.A. nu s-au lăsat mai prejos cu amenințările. Donald Trump a avertizat că va lovi 52 de ţinte iraniene, inclusiv ţinte culturale, dacă Teheranul atacă americani sau obiective americane. Următoarea acțiune a Iranului a fost atacul armat asupra forțelor americane staționate în Irak și doborârea, ulterior calificată ca „eroare umană”, a avionului ucrainean de pasageri la bordul căruia se aflau 176 de persoane dintre care niciuna nu a supravieţuit. Ultimul avertisment, transmis administrației prezidențiale a S.U.A. de premierul irakian, Adel Abdul Mahdi, este clară: „Singura soluție este retragerea trupelor străine din Irak”.

Proteste în Iran

În urma doborârii avionului ucrainean, în Iran au început proteste masive. De această dată, Gardienii Revoluției nu au mai reprimat manifestațiile, cum a fost cazul cu recentele proteste împotriva scumpirii carburanților. Se pare că asasinarea generalului Qassem Soleimani a contribuit la trezirea conștiinței poporului iranian, protestatarii din fața Universității din Teheran atribuindu-și parola „Ne mint că duşmanul nostru este America, dar duşmanul nostru este chiar aici”. Proteste semnificative au fost consemnate și în alte mari orașe din Iran.

Austria a primit un guvern nou

Guvernul de coaliţie austriac format din conservatori şi Verzi a depus jurământul în faţa preşedintelui Alexander Van der Bellen, devenind primul executiv din Austria în care sunt reprezentaţi ecologiştii. Noul guvern, condus de cancelarul conservator Sebastian Kurz şi de vicecancelarul ecologist Werner Kogler, este de asemenea primul în care mai mult de jumătate dintre miniştri, opt din 15, sunt femei.

Întâlnire istorică între Vladimir Putin și Angela Merkel

La întâlnirea de sâmbăta trecută de la Kiev dintre președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Angela Merkel, discuțiile s-au axat pe situația tensionată din Orientul Mijlociu. Subiectul principal abordat a fost proiectul ,,Nord Stream 2” despre care Angela Merkel a afirmat că trebuie dus la bun sfârșit.

Proiectul „Nord Stream 2” presupune construcția a două linii de gazoduct cu o capacitate de 55 miliarde de metri cubi de gaz care vor conecta țărmul Rusiei cu Germania prin Marea Baltică. Noua conductă va fi construită în apropierea conductei Nord Stream. 

Eufrozina GREONEANȚ

Articolul integral îl puteți citi în numărul 03 din 18 ianuarie 2020