Zaharie Mohora
Zaharia Mohora, ,,Românii din Cuvin”, traducere în limba română de Marina Ancaițan, Panciova Editura ,,Libertatea”, 2019

Zaharie Mohora

Fiecare lucrare care se referă la românii din Serbia este bine-venită; și nu sunt puține. Aproape fiecare sat românesc are monografia lui care pune în lumină activitățile și contribuțiile localnicilor la menținerea lor ca etnie. Aceste cărți sunt documente valoroase, pentru că păstrează în memoria colectivă oameni și fapte. Astfel, ajungem să îi cunoaștem și pe cei care au trăit cu mult înaintea noastră. Dar, ne-am întrebat vreodată cine sunt românii din Cuvin? În ce măsură îi cunoaștem? Știm oare cine a contribuit, de-a lungul istoriei, la dezvoltarea comunității românești la Cuvin? Acestea sunt doar câteva întrebări la care găsim răspunsuri în cartea ,,Românii din Cuvin” a lui Zaharia Mohora.

Prezenta ediție este traducere din limba sârbă care a apărut în anul 2009. ,,Monografia ,,Românii din Cuvin” vine cu date și momente autentice din viața familiilor românești. Această comunitate nu a constituit subiectul unei lucrări atotcuprinzătoare sau a cercetărilor etnologice și istorice. Există date despre manuscrisele pregătite, însă aceste texte au rămas necunoscute publicului (…) Monografia poaet servi generației tinere care se familiarizează cu dezvoltarea propriei comunități. Merită tot efortul să oprim ca praful uităii să se așterne peste realizării membrilor comunității” – iată premisa de la care pleacă Zaharia Mohora.

Dacă ar fi răsfoim cartea, am înțelege că realizări sunt multe; dar, să o luăm la rând. După o introducere în care prezintă istoria Cuvinului, autorul trece la primele forme de viață organizată la Cuvin și anume colectivele de familie. În acest capitol abordează migrațiile și stabilirea populației în companiile de graniță din Cuvin, urbanizarea Cuvinului la sfârșitul secolului XVIII… Trece apoi la dezvoltarea stratului înstărit al societății și scrie despre școala generală românească, primii învățători și intelectuali.

Al treilea capitol este destinat vieții creștine. Astfel, citim despre viața creștină a familiilor românești până în anul 1873, comuna bisericească românească,casa parohială, preoți și cantori.

Biserica Ortodoxă Română este subiectul capitolului patru. Aflăm detalii despre construirea Bisericii Ortodoxe Române, finanțarea construcției bisericii, cadourile și legatele făcute în timpul construirii bisericii, vizitele episcopului la Cuvin…

Capitolul cinci este destinat monumentelor, între care Monumentul Istoric, izvorul și Crucea de Aur de la Crna bara, Crucea din Crno selo, crucea familiei lui Ilie Cocora și Clopotul familiei lui Axentie Bălan.

Marina ANCAIȚAN

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ,,Libertatea” din 23 martie 2019.