Urme adânci în cultura minorităţii române

Cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea Societăţii Cultural-Artistice „Petru Albu” din Vârşeţ, astăzi  „Luceafărul”, ne-am propus să  prezentăm  secvenţe din activitatea bogată a acesteia. Sprijin la realizarea reportajului ne-au dat: Marina Jurca, vicepreşedintă, Drăgălin Jurca, director artistic şi Ilia Vinu, dirijorul orchestrei  „Luceafărului”.  Întrebaţi ce înseamnă această societate pentru ei, au dat un răspuns simplu: viaţă.

Scurt istoric

Parcurgem „Hora Luceferilor” (Contribuţii la monografia Societăţii Culturale „Petru Albu – Luceafărul” din Vârşeţ  la 50 de ani de la înfiinţare) şi aflăm că Societatea Culturală „Petru Albu” a luat fiinţă la 26 septembrie 1948 la Vârşeţ, în cadrul organizaţiei locale a Uniunii Culturale a Românilor.  Adunarea de constituire a societăţii a avut loc în sala Liceului Mixt cu limba de predare română,  la iniţiativa unui comitet alcătuit din: Petru Zăria, judecător, Ioan Buza, profesor, Traian Doban, profesor, Nicolae Polverejan, învăţător şi Andrei Trifon, jurnalist.

La adunarea generală au participat un număr mare de români  din Vârşeţ. Aceştia şi-au exprimat satisfacţia pentru faptul că vor avea  o societate culturală şi artistică în oraşul lor. În urma dezbaterilor,  a fost ales primul comitet de conducere al societăţii, format din: Petru Zăria, preşedinte, Alexandru Maiogan, secretar, Mihai Bobic, casier, Nicolae Bocşan, responsabil pentru dramă şi Paraschiva Doban, membră.

S-au format corul, formaţia de dansatori şi teatrul de amatori, aceasta reprezentând  prima etapă a  procesului de înfiinţare a Teatrului Român Profesionist. Societatea culturală a românilor din Vârşeţ nu a avut sediu, iar  toate repetiţiile s-au desfăşurat  la Liceul Mixt Român.

După adunarea generală din 25 octombrie 1949, societatea  şi-a desfăşurat  activitatea  la sediul Teatrului Popular Român,  înfiinţat în acea perioadă.  După consolidarea organizatorică din anul 1961, formaţiile artistice şi culturale încep să desfăşoare o activitate intensivă, care a cuprins şi prezentarea spectacolelor în localităţile cu populaţie românească.

– În perioada 1981-1998, S.C.A. ,,Petru Albu” a  înfruntat o mulţime de greutăţi, atât obiective, cât şi subiective. În anul 1981, s-a simţit  lipsa unui dirijor de orchestră şi cor, mărturiseşte tânăra  vicepreşedintă a   societăţii Marina Jurca  şi adaugă: – În anul 1984,  pe când se găsea în fruntea societăţii, profesorul Ion Berlovan au început lucrările de renovare a tuturor încăperilor, iar conducerea a înfiinţat un fond financiar menit repartiţiilor,  prin iniţierea unei colecte la care au răspuns peste o sută de membri activi şi ajutători ai societăţii, reuşind să fie strânsă o sumă semnificativă. Problema în legătură cu instructorul  s-a rezolvat la începutul anului 1995, când la acest post a venit  Ionel Corneanu. Rezultatele artistice au fost evidente la toate apariţiile  în public. La acea vreme, coregrafii secţiei de dansatori au fost  Ion Samoilă şi Aurel Fara. Această echipă s-a bucurat de aprecierile publicului.

Începând din  anul 1993, în urma unei adunării generale s-a decis ca S.C.A. ,,Petru Albu” să poarte un nume simbolic şi anume Societatea Cultural-Artistică ,,Luceafărul”.

Ilia Vinu, Marina și Drăgălin Jurca

Orchestra şi dansatorii au apărut pe scenă la toate spectacolele societăţii, iar secţia de teatru a fost reînfiinţată în anul 1994, cu denumirea  ,,Studiul de Artă Dramatică Independent”. Începând din 1995, poartă  numele lui  Iulian Bugariu. Această secţie s-a prezentat la Zilele de Teatru cu un spectacol  în regia Virginiei Marina Guzina. Rolurile le-au interpretat: Ionel Cugia, Cornel Mata, Monica Boldovină, Romanţa Vărădean şi Pavel şămanţu. Trupa a avut succese remarcabile, iar cel mai mare succes l-a realizat  în anul 1998  cu spectacolul ,,Două cereri în căsătorie”  de A. Cehov. Acest spectacol  a fost premiat până la întrecerile federale din Smederevska Palanka. La această concurs,  Monica Boldovină Bugle, în rolul Nataliei Stepanova, a obţinut premiul I, fiind declarată  cea mai bună actriţă amatoare din Iugoslavia.

Tot în anul 1998, echipa de fotbal a Societăţii Cultural-Artistice ,,Luceafărul” a participat la Cupa Liberatăţii, obţinând premiul I. Este important să menţionăm că echipa societăţii a obţinut acest premiu ori  de câte ori a fost prezentă pe teren.

—————————————————————————————————————–

Societatea Cultural-Artistică ,,Luceafărul” este unica asociaţie a românilor dintr-un centru urban, respectiv centrul spiritual din Republica Serbia – Vârşeţ.

În decurs de  70 de ani de activitate neîntreruptă, la S.C.A. ,,Luceafărul” au activat peste 10.000 de membri la diferite compartimente: folclor, orchestră, teatru, cor şi  secţia sportivă.  Aproape că nu există intelectual român care să nu îşi fi desfăşurat măcar o parte din activităţi  la ,,Luceafărul”.

——————————————————————————————————————-

– În anul 2002, S.C.A. ,,Luceafărul” şi-a reînfiinţat secţia  de dansatori şi orchestra.  Dragălin Jurca a început să conducă secţia de dansatori,  corepetitor fiind Ilia Vinu. Cei doi şi-au început activitatea ca membri ai societăţii în anii 80, iar dragostea faţă de acest cămin al românilor este vie şi azi. La întâmpinarea a şapte decenii de activitate, Drăgălin Jurca şi Ilia Vinu deţin multe premii şi menţiuni, obţinute atât în ţară, cât şi în străinătate. În anul 2004 a fost reînfiinţată secţia mică de orchestră, condusă de Eugen Cinci. Ulterior,  activitatea a preluat-o cunoscutul dirijor Ionel Corneanu.

Mariana STRATULAT 

Articolul integral îl putețí citi în numărul 16 din 20 aprilie 2019