Polemici referitoare la prețul grâului

Agricultorii au cerut ca înaintea secerișului statul să anunțe că prețul grâului va fi de 22 dinari kilogramul. Ei consideră că astfel ar crește prețul pe care intenționează să îl ofere achizitorii.

Ne întrebăm dacă statul poate oferi garanții pentru prețurile la produsele agricole. Iată o întrebare tot mai frecventă care apare și în campaniile partidelor politice. Se iscă încă una: trebuie oare, înaintea secerișului sau chiar în toiul recoltării grâului, anunțat prețul care ar impacta oscilațiile de pe piață ce adesea încordează relațiile dintre producătorii agricoli și achizitori?

Cerințele primite la Direcția pentru Rezervele Marfare

O asemenea cerință a venit cu puțin timp în urmă de la Asociația Independentă a Agricultorilor din Serbia. Ivan Vučković, președintele adunării acestei asociații, a spus într-o declarație la agenția Beta că producătorii de la Direcția Republicană pentru Rezervele Marfare au cerut ca înaintea recoltării grâului să fie anunțat prețul de 22 dinari kilogramul, ceea ce ar atrage și un preț mai avantajos oferit de achizitori. Reacțiile au lipsit.
Statul a ingnorat cerința, dar a fost convocată o întâlnire la Ministerul Agriculturii, a adăugat Vučković.

Producția de grâu, eșuată

Cauza sunt condițiile meteorologice nefavorabile. Dacă achizitorii oferă cel puțin 20 dinari pe un kilogram de grâu, agricultorii vor avea pierderi mari. Agricultorii nu dispun de spații în care să păstreze grâul până obțin un preț mai avantajos, a declarat Vučković.
Dânsul a apreciat că prețul grâului cu siguranță va crește pentru că producția este mai mică, însă agricultorii sunt nevoiți imediat după recoltare să-l vândă la prețul de 16 – 17 dinari kilogramul (preț pe care achizitorii intenționează să-l ofere).

Ce date au fost folosite?

După cum a comunicat în mai multe rânduri Ministerul Agriculturii, au fost folosite datele organizațiilor mondiale care fac previziuni referitoare la piețele de produsele agricole și cele alimentare.
Dat fiindcă Serbia este o țară cu rezerve marfare, având și surplus de grâu, industria de prelucrare beneficiază de pe urma acestui fapt și cumpără produse cerealele, floarea-soarelui și porumb de la producători. Producătorii, pentru că nu obțin recolte rentabile și nici nu dispun de spații de depozitare, înregistrează pierderi. După spusele specialiștilor, cei mai mulți producători agricoli fac parte din acest grup.
Statul poate doar să achiziționeze produse prin intermediul Direcției de Rezerve Marfare. Cu acest scop trebuie să aloce bani din bugetul statului, cu consimțământul guvernului. Prețul care ar putea impacta piața este o altă problemă.

Profitabilitatea constă în recoltele mari

Specialiștii sunt de acord cu un singur lucru: profitabilitatea grâului constă în recoltele mari, în alocări și în suprafața cât mai mare însămânțată într-o gospodărie agricolă. Serbia, cu cele 250.000 de hectare însămânțate cu grâu, satisface toate necesitățile naționale dacă vorbim de panificație și înregistrează surplusuri. Chiar aceste surplusuri îi îngrijorează pe micii producători cărora acum nici prețul de 25 dinari kilogramul nu le acoperă cheltuielile. Specialiștii accentuează că între regiuni există diferențe drastice în ceea ce privește calitatea grâului. Ei adaugă că acest lucru este ușor de înțeles pentru că agricultorii afectați de secetă sunt îngrijorați.
În ultimii ani, în ceea ce privește calitatea grâului nu s-a făcut aproape nimic. În mai multe rânduri s-a spus că achiziția grâului trebuie făcută în funcție de calitate, dar nu s-a făcut nimic. Din această cauză, în export grâul nostru este categorizat ca fiind nutreț pentru animale, astfel că cei care îl cumpără trebuie să importe și grâu de înaltă calitate și să-l amestece cu grâul nostru în vederea îmbunătățirii calității.

George SUBU

Articolul integral îl puteți citi în numărul 28 din 11 iulie