Alegerile europarlamentare, Brexitul, constituirea Comisiei Europene – iată cele mai mari provocări cu care s-a confruntat UE în anul 2019.
Serbia a deschis două capitole de negociere

Doi cu doi – așa putea fi descrisă dinamica deschiderii capitolelor din cadrul negocierilor cu UE asupra aderării Serbiei la blocul comunitar până anul 2019. Descrierea derivă din faptul că la fiecare conferință interguvernamentală s-au deschis câte două capitole. Se pare că aceasta nu mai este valabilă, dar nu pentru că numărul capitolelor deschise în cadrul unei reuniuni a crescut, ci pentru că s-a micșorat, Serbia ajungând să deschide numai două capitole în cursul anului 2019: Capitolul 9 (Servicii financiare) în iunie și Capitolul 4 (Libera circulație a capitalurilor) în decembrie.

Faptul că în cazul Serbiei s-au deschis până acum s-au deschis așa puține capitole în cadrul unei conferințe interguvernamentale se explică prin lipsa de progres în cadrul capitolelor fundamentale 23 și 24. La aceasta se adaugă și capitolul 35 (Alte chestiuni / Normalizarea relațiilor cu Kosovo), care are aceeași greutate ca și capitolele 23 și 24.

Jadranka Joksimović, ministrul Eurointegrării Serbiei, Titi Tupirainen, ministrul finlandez de Externe și Olivér Várhelyi, comisarul european al Extinderii, la deschiderea Capitolului 4, decembrie 2019 (Sursă foto: FONET)

Tocmai în legătură cu capitolele 23 și 24 sunt cele mai severe critici din Raportul Comisiei Europene, publicat în mai. Îngrijorează influența politică asupra sistemului judiciar, corupția atotprezentă și faptul că nu s-a consemnat progres în domeniul libertății de exprimare, este principala concluzie. La capitolul sistemul judiciar, Serbia a realizat un anumit progres, dar din cauza gradului îngrijorător de influență politică trebuie să îmbunătățească independența sistemului judiciar și autonomia procuraturilor, a apreciat Comisia Europeană. Comisia Europeană indică și asupra protestelor care durează de mai multe luni și la care protestatarii cer libertatea de exprimare, alegeri libere și corecte. Comisia Europeană ,,se arată îngrijorată de faptul că în multe sectoare este prezentă corupția, aceasta reprezentând o problemă serioasă”. Comisia Europeană a indicat și asupra faptului că ,,întârzie la modul serios adoptarea legii noi a Agenției de Luptă Anticorupție. Serbia nu a realizat progres în domeniul libertății de exprimare, deși în acest domeniu este pregătită pentru UE într-o anumită măsură, a constatat CE.

O nouă conducere a Uniunii Europene

UE încheie un an deloc ușor, marcat de schimbări în instituțiile sale principale. În ciuda pronosticurilor că alegerile europene vor decurge sub semnul partidelor eurosceptice, cea mai mare surpriză este succcesul partidelor ,,verzi” și ecologice, care în multe țări au întrecut partidele tradiționale. Euroscepticii au cucerit mai multe mandate decât la ultimele alegeri, dar nu și-au atins obiectivul de a avea peste o treime din europarlamentari. Principalele forțe politice la nivelul Uniunii Europene au rămas formațiunile proeuropene. Pentru prima dată, marile partide Partidul Popular European și Socialiștii Europene nu au mai avut puterea de a forma singuri majoritatea.

Președinta nouă a Comisiei Europene este Ursula vor de Layen a cărei candidatură este descrisă ca fiind netransparentă și contrară voinței poporului. Această decizie au adus-o șefii de stat și guverne din UE ,,cu ușile închise”, în ciuda faptului că favoriți au fost Manfred Weber, europarlamentar și Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene. Prin acest gest, liderii europeni au respins sistemul ,,cap de listă” (Spitzenkandidaten), care a fost introdus la alegerile din 2014. Se impune întrebarea cât mai valorează votul cetățenilor în UE.

Noua Comisie Europeană are de promovat examene deloc ușoare

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ,,Libertatea” din 28 decembrie 2019 / 4 ianuarie 2020