16 capitole deschise din 35, dintre care două sunt închise provizoriu – acesta este bilanțul cu care Serbia încheie anul 2018.

Analiștii avertizează că eurointegrarea este lentă și că este necesar ca reformele să se implementeze mai rapid dacă Serbia dorește să aderare până în 2025.

În Uniunea Europeană, în focarul atenției au fost vechile probleme, între care Brexitul, migrațiile, ascensiunea populismului și problemele unor țări cu statul de drept. 
În iunie, la Luxemburg, au fost deschise încă două capitole în cadrul negocierilor asupra aderării Serbiei la Uniunea Europeană: Capitolul 13 – Pescuit și Capitolul 33 – Prescripții financiare și bugetare. În decembrie, a urmat deschidera a altor două capitole: 17 – Politica monetară și economică și 18 – Statistică.

,,După părerea mea, puteam să deschidem mai multe capitole. Cred că am avut rezultate semnificative și esențiale în progresul privind statul de drept. Nu suntem nemulțumiți, pentru că am decis să avem răbdare, să fim consecveți și hotărâți în intenția să devenim membri ai UE”, a spus ministrul sârb pentru Integrarea Europeană, Jadranka Joksimović la conferința interguvernamentală din decembrie. Ea a adăugat că Serbia își va continua activitatea în această direcție.

De altfel, ultimul sondaj al Ministerului Eurointegrării arată că 55 din populației susține aderarea Serbiei la UE.

Raportul despre Serbia a adus avertismente privind statul de drept

În contextul eurointegrării, unul dintre cele mai așteptate momente a fost adoptarea, în februarie, a Strategiei privind aderarea statelor din Balcanii de Vest la UE. În cadrul acestei strategii, pentru prima dată a fost oferit un posibil termen de aderare a Serbiei și Muntenegrului: anul 2025. Totuși, oficialii europeni au reamintit că anul 2025 nu este o dată fixă de aderare, ci una indicativă. Mesajul oficialităților de Bruxelles din acastă strategie este clar: înainte de aderare statele balcanice trebuie să își rezolve problemele cu vecinii. În acest context, Serbia și Muntenegru sunt așteptate ca până la finalul anului 2019 să întrunească criteriile din domeniul statului de drept, iar în cazul Serbiei înseamnă și întrunirea condițiilor, în termenul dat, din Capitolul 35 – Normalizarea deplină a relațiilor cu Kosovo, scrie în document. Comisia Europeană reamintește că în Balcanii de Vest este nevoie de consolidarea statului de drept. ,,Astăzi în aceste țări există elemente de corupție, inclusiv legături cu crima organizată la toate nivele, o inteferență puternică între interesele private și publice, dar și o implicare a politicului în presă”, se subliniază în Strategia Comisiei Europene.

Serbia

Un alt moment, nu mai puțin așteptat, a fost publicarea, în aprilie, a Raportului Comisiei Europene privind progresul Balcanilor de Vest pe calea aderării. Documentul nu a adus noutăți. Executivul UE a subliniat că Serbia a consemnat progres în negocierile privind aderarea, dar că evoluția tratativelor va depinde de reformele din domeniul statului de drept și de normalizarea relațiilor cu Kosovo. Executivul UE a constatat că în domeniul libertății de exprimare ,,nu s-a consemnat niciun progres, fapt care îngrijorează din ce în ce mai mult”. În ceea ce privește cadrul legislativ și instituțional de respectare a drepturilor elementare ale omului, Comisia Europeană a afirmat că acesta există, dar că aplicarea acestuia și protecția minorităților sunt necesare în toată țara. UE a transmis încă o dată că Serbia trebuie să își ,,conformeze progresiv politica externă și cea de securitate la politica Uniunii Europene, până la data aderării”. Progresul în ceea ce privește consolidarea independenței și eficacității sistemului judiciar (scăderea numărului de cazuri învechite, între altele), lupta contra criminalității organizate și corupției (adoptarea mai multor legi) precum și prevenția spălării banilor a fost apreciat ca fiind ,,parțial”.“ ,,Un bun nivel de pregătire” s-a constatat în domenii precum agricultura, transporturile, statisticile, rețelele transeuropene.

Raportul raportului Parlamentului European (PE) pentru Serbia, pe care l-a adoptat PE în noiembrie, a adus aprecieri similare. În raportul lui McAllister scrie, între altele, că intimidările, amenințările și violența împotriva ziariștilor, incusiv intimidările prin procese judiciare rămân ,,un motiv de îngrijorare”, iar oficialii sârbi sunt chemați să ,,fie consecvenți în ceea ce privește condamnarea intimidării ziariștilor și să nu se implice în activitatea jurnaliștilor și a presei, ceea ce se referă și la campaniile electorale”.

În contextul eurointegrării Balcanilor de Vest, mult așteptatul summit de la Sofia, în mai, a decurs fără promisiuni mari. Liderii UE au reiterat faptul că, înainte de orice pas, între țările din Balcanii de Vest trebuie să existe mai multă stabilitate și conectivitate și mai puține tensiuni. Deși s-au declarat în favoarea extinderii, liderii din UE nu și-au ascuns reținerea față de extinderea rapidă a blocului comunitar, între care președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Franței Emmanuel Macron, președintele Consiliului European, Donald Tusk și cancelarul german Angela Merkel.

Probleme cu statul de drept în Europa Centrală

Spre final de an, cei doi din urmă s-au luptat crize în propriile țări. După rezultatele slabe la alegerile din landurile germane, cancelarul german a confirmat că nu va mai candida la conducerea Uniunii Creştin-Democrate (CDU) şi că actualul mandat al ei la şefia guvernului de la Berlin este ultimul. La congresul CDU a fost aleasă urmașa lui Merkel la șefia partidului, Anegret Kramp – Karenbauer.

În Franța, popularitatea președintelui Macron este în scădere de ceva vreme, însă după recentele proteste de la Paris al ,,Vestelor galbene”, acesta a atins cote minime.

Statele din Europa Centrală, în schimb, au fost avertizate pe motive că ar fi încălcat statul de drept.

Parlamentul European a cerut statelor membre să stabilească dacă există pericol de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene în Ungaria. Este prima dată când Parlamentul European a decis să facă un apel către Consiliul European să demareze procedură contra unui stat membru pe motiv de periclitare a valorilor Uniunii Europene și a a drepturilor fundamentale, între care democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului. Dacă se constată că acestea sunt încălcate, Ungaria ar putea rămâne fără drept de vot în Consiliul European.

În cazul Poloniei, Comisia Europeană a decis să trimită dosarul Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza încălcării independenței justiției în noua lege despre Curtea Superioară și să ceară Curții stabilirea unor măsuri temporare înainte să aducă o sentință în acest caz. Noua lege despre Curtea Superioară prevede coborârea limitei de vârstă pentru pensionarea judecătorilor Curții Superioare de la 70 la 65 de ani, ceea ce înseamnă că 27 din 72 de judecători activi ar putea fi pensionați. Această măsură se referă și la președintele Curții Superioare, al cărui mandat de șase ani, prevăzut prin Constituția Poloniei, ar putea fi întrerupt temporar. Comisia Europeană este de părere că legea poloneză despre Curtea Superioară nu este în conformitate cu dreptul Uniunii Europene deoarece periclitează principiul sistemului judiciar.

România este următoarea țară criticată de Bruxelles din cauza reformelor sistemului judiciar și luptei anticorupție care stagnează. Vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timermans a avertizat guvernul român că ar putea fi dat în judecată dacă nu se modifică reforma justiției, care, după cum a spus, nu impulsionează lupta anticorupție în țară. Recent, Parlamentul European a dezbătut cazul României și anume reformele lente ale sistemului judiciar după criticile adresate Bucureștiului că impulsionează corupția și că nu respectă statul de drept.

Articolul integral îl puteți citi în numărul din 29 decembrie 2018  – 5 ianuarie 2019