Restricţiile impuse de autorităţile din ţările Uniunii Europene pentru a limita răspândirea pandemiei de COVID-19 au readus în discuţie funcţionalitatea spaţiului Schengen şi necesitatea unei reforme a acestuia astfel încât să se garanteze libertatea de circulaţie a cetăţenilor europeni.

Funcţionarea normelor Schengen a fost afectată de creşterea fluxurilor de migranţi înregistrată în UE în 2015 şi de temeri sporite privind securitatea, inclusiv cele referitoare la activităţile teroriste şi infracţionale grave de natură transfrontalieră, ceea ce a dus în anii trecuţi la reintroducerea controalelor la frontiere de către mai multe state membre.
Necesitatea revenirii la un spaţiu Schengen pe deplin funcţional pentru a se asigura atât libertatea de circulaţie, cât şi redresarea economică a Uniunii Europene a fost reafirmată recent şi de Parlamentul European, care s-a declarat îngrijorat de continuarea controalelor la frontierele interne în spaţiul Schengen şi impactul acestora asupra oamenilor şi a companiilor.
Într-o rezoluţie adoptată la sfârşitul săptămânii trecute cu 520 voturi pentru, 86 împotrivă şi 59 abţineri, eurodeputaţii au insistat pe o revenire rapidă şi coordonată la un spaţiu Schengen pe deplin funcţional.
Eurodeputaţii au cerut o dezbatere privind un plan de redresare pentru Schengen, pentru a se evita ca orice controale temporare la frontierele interne să devină un aspect semipermanent. Planul ar trebui să includă, de asemenea, măsuri pentru situaţii neprevăzute în cazul unui potenţial al doilea val al pandemiei de COVID-19.

Consolidarea încrederii reciproce

Eurodeputaţii au accentuat că este nevoie de o reflecţie asupra modalităţilor de consolidare a încrederii reciproce între statele membre şi de asigurare a unei guvernanţe cu adevărat europene a spaţiului Schengen. Având în vedere noile provocări, PE a invitat Comisia Europeană să propună o reformă a guvernanţei Schengen.

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ,,Libertatea” din 4 iulie 2020.