Serbia rămâne fără enorme mijloace financiare de la taxele ecologice stabilite la importul de maşini uzate.
În ultimii cinci ani, cel puţin 25 milioane de euro nu se mai scurg în Bugetul Republicii Serbia din cauza neplătirii taxelor ecologice cu prilejul importului de maşini uzate din Europa!

Cu toate că statul a prescris ca la importul de maşini uzate să se plătească o taxă ecologică (în conformitate cu normele Uniunii Europene) de 12.000 dinari la tonă, importatorii de maşini uzate au găsit o „gaură în lege” prin faptul că pun importul pe numele persoanelor fizice şi nu pe cel al persoanelor juridice, aşa că marea majoritate din cele cca. 600.000 de maşini uzate din import care s-au importat în Serbia în această perioadă, nu au fost „cuprinse” de obligaţia plătirii acestei taxe obligatorii.
– În ultimele trei luni am vândut 6.315 de maşini noi şi am plătit 923.000 de euro în numele taxelor ecologice – spune Boban Nikolić, secretarul general al Asociaţiei Sârbe a Importatorilor de Maşini Noi.

Din taxele ecologice în Uniunea Europeană, dar şi în ţările care aşteaptă să intre în U.E., se stimulează cumpărarea maşinilor electrice şi hibride. Astfel, în Slovenia se acordă 12.000 de euro pentru cumpărarea maşinii la curent electric (în rangul Norvegiei), şi anume nu numai pentru că Uniunea Europeană îi solicită aceasta, ci din simplul motiv că tratamentul unui cetăţean cu boli respiratorii serioase costă mult mai mult.
– Tendinţa de majorare a importului de maşini uzate din Europa în Serbia de 17 procente în primul trimestru al anului, ar trebui să avertizeze cel mai mult organele de stat – se spune în comunicatul prin care asociaţia sârbă amintită mai sus cere statului Serbia să limiteze importul de maşini uzate şi învechite.
Încă în anul 2016, ea a alarmat organele competente că în Serbia s-au importat 117.413 de maşini uzate şi învechite, dintre care cel mai mare număr se află la capătul „stagiului de muncă”, respective au chiar şi o vechime de 19 ani.
– Am făcut analiza vechimii maşinilor şi generaţiei motoarelor, ţinând cont cu precădere de aspectul ecologic şi de securitate al acestora – se spune în continuare în comunicatul amintit. Reacţia instituţiilor de stat a lipsit, indiferent de obiecţiunile nostre argumentate. Anul trecut l-am folosit pentru Campania desfăşurată în mass-media, expunând datele despre traficul pe piaţă al acestor maşini, despre majorarea plasării lor şi despre influenţa păgubitoare asupra poluării suplimentare a aerului şi agravării situaţiei de securitate în circulaţie.
În ţările din Europa de Apus, aceste maşini sunt “alungate” pur şi simplu de pe şosele prin impozite enorme şi diferite taxe ecologice, iar majoritatea sunt menite reciclării. Din păcate, un mare număr dintere ele ajung în Serbia, dar şi în alte republici ale ex-Iugoslaviei.

Tiberiu LĂPĂDAT

Articolul îl puteți citi integral în săptămânalul „Libertatea”, nr. 20 din 19 mai 2018