Cele mai importante clădiri ale oraşului au fost construite la sfârşitul secolului XVIII în stil baroc. Între acestea se numără: Muzeul Naţional, Biblioteca Orășenească, Biserica  Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă.  Stilul baroc se caracterizează prin utilizarea exagerată a mişcării şi a clarităţii, respectiv prin bogăţia folosirii detaliilor ce simbolizează lucruri care se pot interpreta cu uşurinţă şi lipsă de ambiguitate. Artiștii stilului baroc folosesc aceste elemente pentru a produce în privitor momente de tensiune, dramă, exuberanţă şi grandoare.

Arhitectura rurală a oraşului este similară tipologic şi stilistic cu unele părţi ale fostului Imperiu Austro-Ungar. Se îmbină diferite stiluri: baroc, clasicism, romantism,  secesiune şi arhitectură funcţionalistă contemporană. Aceste elemente stilistice simultane şi diferite reflectă semnificaţia istorică, precum şi locaţia geografică,  tradiţia populaţiei şi a instituţiilor oraşului. O astfel de arhitectură este o expresie a condiţiilor istorice speciale pentru oraşul Biserica Albă. Cu toate acestea, în general oraşul  poartă ştampila stilului baroc.

Istoria oraşului pe scurt

Biserica Albă şi împrejurimile sale sunt unele dintre cele mai vechi teritorii din Voivodina. Au un trecut  tumultos. S-a constatat că pe teritoriul oraşului Biserica Albă şi a împrejurimilor  exista viaţă omenească în urmă cu câteva mii de ani. Prin săpături arheologice au fost descoperite unelte, arme din piatră şi fier.

Oraşul l-a întemeiat contele Claudiu Florimund Mercy.  În perioada 1725-1727  a început colonizarea nemţilor din Franconia şi Hessa. Aceștia  au întemeiat localitatea Biserica Albă.  Până la jumătatea secolului  XVIII  Biserica Albă era o localitate pur germană. În a doua jumătate a secolului XVIII oraşul a fost colonizat de sârbi şi de români. Populaţia din Biserica Albă a suferit în urma războaielor care s-au purtat pe acest teritoriu  între Austria şi Imperiul Otoman.

În anul 1738 armata turcă a trecut Dunărea, ocupând localităţile Cuvin şi Palanka. De frica turcilor, locuitorii din Biserica Albă  îşi părăsesc căminele care au fost prădate de hordele otomane. Multe case au fost incendiate, jefuite sau distruse. După terminarea războiului austro-turc din perioada 1738-1739, locuitorii care au părăsit căminele s-au întors din refugiu şi și-au construt adăposturi noi. În 1777  Biserica Albă a fost  proclamată oraş liber.

În trecut Biserica Albă era comunitate militară liberă, apoi oraş liber regal, devenind ulterior oraş cu magistrat sub jurisdicţia comitatului Timiş. În anul 1815 Biserica Albă este ridicată la rang de oraş. Datorită trecutului tumultos, Biserica Albă  a fost mândrul oraş cu patru nume în documentele oficiale: Bela Crkva,  Fehertempl (1355-1459), Weisskirchen (1717-1872) şi Biserica Albă. La  recensământul din anul 2011 au fost înregistraţi 9.080 de locuitori.

Din cultura oraşului fac parte:  Muzeul Naţional, Biblioteca Naţională şi Arhiva Istorică.

Muzeul Naţional a fost fondat în anul 1877. Muzeul era Primăria oraşului până în anul 1954, când a fost declarat Muzeu Naţional. Clădirea, un  monument cultural al oraşului, este una dintre cele mai vechi clădiri din centrul Bisericii Albe. Muzeul are foarte multe exponate printre care se numără cele  arheologice, istorice, etnologice, artistice, naturiste şi numismatice.

Biblioteca Naţională şi-a început activitatea prin înfiinţarea sălii de lectură sârbești în anul 1865. Biblioteca este instituţie independentă din anul 1995, cu un stoc de 24.500 de cărţi şi o moştenire specială din partea  familiei cunoscutului director de teatru şi poet Jovan Putnik, care a donat  5.000 de volume. La bibliotecă se organizează  serate literare, prelegeri şi expoziţii. În cadrul bibliotecii există  şi un muzeu.

Arhiva Istorică este o instituţie culturală de interes general care protejează, organizează şi prelucrează documentele arhivistice ale oraşului Biserica Albă. Această arhivă a fost înfiinţată în anul 1946. În anul 1992 Guvernul Serbiei a devenit fondatorul Arhivei. Competenţa teritorială a Arhivei acoperă teritoriile a trei municipalităţi: Biserica Albă, Vârşeţ şi Plandişte.

La periferia oraşului se află vila ,,Daniţa” care prin trăsăturile sale stilistice şi aspectul monumental contribuie semnificativ la frumuseţea periferică a oraşului.

 

Adriana PETROI

Articolul intergral îl puteți citi în numărul 7 din 15 feb.2020