Din ce cauză statul Serbia nu are niciun interes să aibă mass-media minoritară liberă? Viziunea unuia dintre consultanții grupului de lucru pentru elaborarea Strategiei mediatice.

În Raportul pe anul 2019 referitor la progresul Serbiei pe calea eurointegrării, Comisia Europeană subliniază, între altele, că în Serbia nu s-a consemnat progres în ceea ce privește libertatea de exprimare. În Raport scrie că grupul de lucru, compus din reprezentanții asociațiilor mediatice și funcționari de stat, au trimis Guvernului Serbiei Anteproiectul Strategiei mediatice în decembrie 2018, consultațiile nefiind însă transparente și incluzive.

Comisia Europeană nu a luat la cunoștință modificările din Anteproiectul Strategiei mediatice pe care Guvernul Serbiei le-a făcut singur și prin acest fapt a adus sub semnul întrebării munca de mai multe luni a experților în mass-media, în cadrul grupului de lucru care a pregătit acest act. Coaliția mediatică formată din asociații de presă și mass-media a reacționat imediat, deoarece consideră că sunt inaacceptabile modificările introduse în Anteproiectului Strategiei referitoare la dezvoltarea sistemului informării publice în Republica Serbia și felul în care au fost ele incluse în documentul de lucru. Din prima variantă a textului pe care a modificat-o cei din Guvernul Serbiei au fost scoase propunerile esențiale ale grupului de lucru care se referă la diminuarea influenței asupra politicii de redactare a serviciilor publice de presă, precum și mass-mediei ai cărei fondatori sunt consiliile naționale ale minorităților naționale. Asociațiile de presă și mass-media indică asupra faptului că în Raportul actual Comisia Europeană apostrofează acele întrebări critice pe care le-au considerat esențiale și experții lor în grupul de lucru. Guvernul Serbiei a scos din Strategie tocmai acele dispoziții.

Întâmpinând politica

În Anteproiectul Strategiei mediatice, Guvernul a denaturalizat în mare măsură acea parte dedicată progresului informării publice în limbile comunităților naționale. Guvernul a făcut acest lucru pentru a ieși în întâmpinare nu profesiei, ci politicii, respectiv consiliilor minorităților naționale, în primul rând Consiliului Minorității Naționale Maghiare, apropiat Alianței Maghiarilor Voivodineni și care în momentul de față prezidează Coordinația acelor autoguvernări culturale minoritare din Serbia. La ședința Coordinației, reprezentanții consiliilor naționale au apreciat că măsurile propuse pentru obținerea progresului în obiectivitate și conținut în acea mass-medie chiar ,,diminuează nivelul drepturilor asigurate ale minorităților naționale“.

Ce vor consiliile minorităților naționale să elimine? Criticile referitoare la Anteproiectul Strategiei mediatice pe care le-au transmis prin Coordinație sunt o dovadă că ei nu tind cu sinceritate către profesionalism și informare obiectivă în limbile minoritare, ci au intenția să controleze mass-media în limbile lor materne, precum și politica de cadre a publicațiilor ai căror fondatori sunt. Consiliile naționale ignoră un fapt esențial: nu poate fi dobândit, nici chiar diminuat, dreptul care limitează drepturile generale ale omului, precum este dreptul la exprimarea liberă.

Boris VARGA

Articolul integral îl puteți citi în numărul 24 din 15 iunie 2019