În ultima perioadă s-a consemnat o creștere continuă a tensiunilor dintre Turcia și Grecia. Turcia şi Grecia, ambele membre ale NATO, îşi dispută zăcăminte de hidrocarburi în Mediterana orientală, într-o zonă pe care Atena o consideră ca fiind sub suveranitatea sa.
Tensiunea între cele două ţări a crescut când Turcia a trimis, la 10 august, o navă de prospecţiune seismică, însoţită de nave de război în apele revendicate de Grecia, ceea ce a determinat Atena să lanseze manevre navale.
Prim-ministru elen Kyriakos Mitsotakis a precizat că Grecia urmează să-şi procure 18 avioane de vânătoare de fabricaţie franceză Rafale, precum şi fregate şi elicoptere, să recruteze 15.000 de soldaţi suplimentar şi să finanţeze mai substanţial industria sa de apărare.
În Minsk continuă manifestațiile
În timp ce în Minsk, capitala Belarusului, protestele continuă, președintele Aleksandr Lukaşenko s-a întâlnit cu omologul său rus Vladimir Puțin. Lukaşenko a vorbit despre reforma constituțională pe care urmează să o realizeze, Rusia convenind un împrumut de 1,5 miliarde dolari. De altfel, Putin este ferm convins că ,,Aleksandr Lukaşenko va putea rezolva criza politică din Belarus, teatrul unei mişcări de protest fără precedent după realegerea sa contestată la începutul lui august” și că poporul din Belarus ar trebui să rezolve criza fără interferenţe străine.
Macron califică otrăvirea lui Aleksei Navalnîi drept „tentativă de asasinat”
Cu toate că starea disidentului rus Aleksei Navalnîi continuă să se îmbunătățească şi că pacientul poate acum să coboare din pat pentru perioade scurte de timp, criticile liderilor europeni s-au înmulţit. Astfel, în cursul unei convorbiri telefonice, președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a cerut clarificări omologului său rus Vladimir Putin cu privire la cazul otrăvirii opozantului rus Aleksei Navalnîi, pe care a calificat-o drept „tentativă de asasinat”. Putin a respins afirmațiile ca fiind „inacceptabile și fără fundament”.
Macron i-a cerut lui Putin „să facă lumină deplină fără întârziere” asupra „tentativei de asasinare” a lui Aleksei Navalnîi prin „otrăvire cu un agent din clasa Novociok”: „O clarificare este necesară din partea Rusiei în cadrul unei anchete credibile şi transparente”, i-a transmis lui Putin şeful statului francez, precizând că „Franţa împărtăşeşte, pe baza propriilor analize, concluziile mai multor parteneri europeni cu privire la faptele de otrăvire a lui Navalnîi”. La rândul său, Vladimir Putin a calificat luni drept „inacceptabile”, „neîntemeiate” şi „fără fundament” acuzaţiile formulate împotriva Rusiei în cazul Navalnîi, în cursul convorbirii telefonice avute cu Emmanuel Macron, potrivit unui comunicat al președinției ruse.
Eufrozina Greoneanț
Articolul îl puteți citi integral în săptămânalul ,,Libertatea” nr. 38 din 19 septembrie 2020